Deputatul PSD Doina Pana, fost ministru delegat al Apelor si Padurilor in Guvernul Ponta si coinitiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic, trimis luni spre reexaminare de catre presedintele Klaus Iohannis, sustine ca proiectul a fost retrimis de seful statului in Parlament pe fondul lobby-ului companiei austriece SC Holzindustrie Schweighofer SRL. Doina Pana a declarat la B1 Tv, la emisiunea "Ultimul cuvant" moderata de Catalin Striblea, ca lobby-istii companiei austriece au cautat-o in timpul mandatului sau de ministru in incercarea de a stabili o intalnire intre ministru si reprezentantii companiei, insa ea a refuzat. Doina Pana a acuzat faptul ca "firmele mici romanesti sunt anihilate de giganti". B1 Tv a titrat, pe parcursul emisiunii, "Dezvaluiri: cine sunt afaceristii care au ajuns la Iohannis", "Scandal de jumatate de miliard cu apropiatii lui Iohannis" si "Primul dosar exploziv din mandatul lui Iohannis".

  • Legea care aduce modificari si de completari Codului silvic, trimisa spre reexaminare de Klaus Iohannis

Presedintele Klaus Iohannis a cerut luni reexaminarea Legii care aduce o serie de modificari si de completari Codului silvic, apreciind ca "interventiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi, sunt de natura sa limiteze activitatea economica a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, avand impact asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei si sa creeze premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator".

Care au fost argumentele argumentele invocate de presedintele Klaus Iohannis:

Art. I pct. 9 -15 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. In caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat.

2. Art. I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari. Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor.

3. Art. I pct. 48 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, reglementeaza conditiile si situatiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general. Prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national apreciem ca se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat.

4. Art. I pct.72 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementari privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurential.

"Apreciem ca dispozitiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa - sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata. Introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene", se arata in cererea de reexaminare semnata de seful statului.

In plus, Klaus Iohannis atrage atentia ca "regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, ce va fi aprobat prin hotarare a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisa la promulgare, ar trebui sa fie elaborat cu avizul autoritatii de concurenta".

  • Scrisoare deschisa a Doinei Pana:  Motivele pentru reexaminarea Codului Silvic ma fac sa cred ca presedintele a fost dezinformat

Deputatul PSD Doina Pana, coinitiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic, sustinea, intr-o scrisoare deschisa adresata marti presedintelui Klaus Iohannis, ca motivele invocate de acesta in cererea de reexaminare a legii in cauza dau de inteles ca seful statului a fost "dezinformat".

"Solicitarea dumneavoastra de reexaminare, transmisa Parlamentului Romaniei, este un drept constitutional si respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei ma fac sa cred ca ati fost dezinformat, inclusiv de catre reprezentantii unor companii cu interese in domeniu, precum SC Holzindustrie Schweighofer SRL. Vreau sa va informez, de altfel, cu privire la faptul ca SC Holzindustrie Schweighofer SRL a incercat sa blocheze modificarile la Codul Silvic, atat in faza de elaborare, cat si in faza de aprobare a acestora, in Parlament", a aratat Doina Pana in documentul citat de Agerpres.

Potrivit textului scrisorii deschise, legea privind modificarea Codului Silvic reprezinta, alaturi de Radarul padurilor, 'al doilea pilon care, inainte de orice interes politic, sustine interesul Romaniei'.

Fostul ministrul delegat pentru Ape si Paduri arata ca articolul privind remunerarea ocoalelor silvice de regim pentru serviciile oferite proprietarilor de fond forestier 'nu poate fi considerat ajutor de stat', deoarece contravaloarea acestora este platita de catre proprietarii de paduri si nu de statul roman. "Ele rezulta in urma unui contract de administrare a padurii, ca proprietate privata, de catre un ocol silvic (privat sau de stat), regimul silvic trebuind sa fie respectat in toate padurile Romaniei, indiferent de forma de proprietate", se mentioneaza in documentul citat.

De asemenea, deputatul Doina Pana puncteaza ca art. I pct. 29, aliniatul 11 din acest act normativ "nu antreneaza accelerarea taierii padurilor, ci da dreptul micilor proprietari de a beneficia de padurea proprie, respectand regimul silvic". "Art. I pct. 48 se refera la aspectul social al padurii, comunitatile locale putand crea suprafete de padure in scop de recreere, tematice si /sau educationale, existente in toata lumea civilizata. Pentru ca scoaterea din regim silvic presupune acordarea in compensare a de trei ori suprafata (in vecinatatea padurii respective) si a de cinci ori valoarea, in Romania nu au putut fi create pana acum astfel de facilitati de recreere. Articolul excepteaza pentru aceste cazuri regimul de compensare (doar 1 la 1), pentru ca cetatenii din respectiva comunitate locala sa se poata bucura de frumusetea si sanatatea pe care ti-o da o plimbare pe aleile amenajate ale unei paduri, iar copiii sa cunoasca si sa iubeasca padurea", se mai arata in scrisoarea deschisa.

In privinta punctului 72 din articolul I, despre care presedintele a spus ca poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurential, Doina Pana arata ca acesta are drept scop eliminarea monopolului creat de unele firme. "Art. I pct. 72 introduce un alineat prin care sa existe un prag maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national, nu pentru a crea un mediu neconcurential, ci pentru a elimina monopolul creat de cateva firme, care au exploatat abuziv in ultimii 10 ani padurile Romaniei. El incurajeaza prelucrarea superioara locala a lemnului, creand locuri de munca local, padurea gasindu-se majoritar in zone de munte, unde posibilitatea altor locuri de munca nu prea exista", se mai arata in documentul citat.