"Relatiile dintre Rusia si Romania au radacini foarte adanci. Daca vorbim despre starea actuala, ele ar putea fi si mai bune", a afirmat miercuri seara, intr-un interviu la TVR, ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Valeri Kuzmin. Oficialul rus a sugerat, in timpul interviului, ca sistemul antiracheta de la Deveselu ar putea avea incarcatura nucleara, "asa cum a spus si presedintele nostru", in ciuda evidentelor prezentate atat de SUA, cat si de Romania, ca facilitatea de la Deveselu nu poate adaposti arme nucleare. Kuzmin a reluat astfel teza prezentata acum cateva saptamani de un ziarist bulgar pe Euractiv.com, dezmintita atunci categoric de Romania.
Acesta este primul interviu dat de noul ambasador rus dupa preluarea mandatului. Gazda interviului a fost Claudiu Lucaci, seful stirilor TVR.
Kuzmin a mai spus ca "principalul pretext pentru amplasarea sistemului, amenintarea nucleara iraniana, nu mai exista. A disparut motivul pentru crearea sistemului" si ca Moscova "nu crede in declaratiile NATO".
Despre problema tezaurului roman furat de Rusia, oficialul rus spune ca aceasta "se pastreaza" pe agenda Moscovei, dar, in opinia sa, "astfel de probleme, care dateaza de aproape 100 de ani, nu trebuie sa impiedice dezvoltarea relatiilor noastre".
- Cele mai importante declaratii ale lui Valeri Kuzmin:
Relatiile dintre Rusia si Romania au radacini foarte adanci. Daca vorbim despre starea actuala, ele ar putea fi si mai bune. Exista puncte de suspensie.
Am venit aici cu un mandat de a depune toate eforturile pentru a reveni la relatiile care au fost. Tarile noastre au interese care coincid.
Rusia e gata pentru dezvoltarea relatiei pe toate aspectele.
S-au adunat probleme nerezolvate.
Cea mai importanta este reluarea dialogului.
Daca veti analiza cu atentie declaratiile lui Vladimir Putin, veti vedea ca el a spus ca este impotriva revizuirii acordului de dupa Al doilea razboi mondial. De multe ori, aceste declaratii sunt analizate de oameni carora le plac sau nu le plac.
Acest lucru nu vizeaza numai Romania, Kaliningradul, dar si Polonia, Germania si alte tari.
Pe agenda noastra tema tezaurului se pastreaza. Dupa cum stiu eu, comisia pe aceasta tema trebuie sa se intruneasca anul viitor.
Ca doctor in stiinte istorice care nu s-a specializat in istoria europeana, pot sa va spun ca tezaurul a fost transferat in timpul Imperiului Rus.
Eu cred ca astfel de probleme, care dateaza de aproape 100 de ani, nu trebuie sa impiedice dezvoltarea relatiilor noastre.
Despre sistemul antiracheta: Aceasta complicare a relatiilor, daca vreti, nu e legata numai de scutul de la Deveselu sau de planurile NATO in regiune. Ele au inceput acum 20 de ani.
Intelegerea Moscovei cu Washingtonul a fost foarte simpla: am fost impotriva amplasarii sistemului antiracheta de la Deveselu.
Principalul pretext pentru amplasarea sistemului, amenintarea nucleara iraniana, nu mai exista. A disparut motivul pentru crearea sistemului.
Intrebat daca se teme ca sistemul balistic de la Deveselu ar putea avea incarcatura nucleara: Asa cum a spus presedintele nostru, este posibil.
Privim declaratiile NATO cu neincredere. Sunt menite sa schimbe filosofia sistemului de securitate.
In acelasi timp, noi am auzit ca exista o amenintare din partea Rusiei.
Nu credem in declaratiile NATO.
Despre acordul de liber schimb intre Republica Moldova si Uniunea Europeana: Astfel de acord exista intre Moldova si Rusia. Referitor la acordul UE, Moldova are cote mici. In domeniile in care Moldova exporta, sunt cote mici. Este greu de actionat cand exista doua acorduri comerciale pe teritoriul aceluiasi stat.
Cand URSS a disparut si Republica Moldova si-a proclamat suveranitatea, Rusia nu a avut nicio problema. Orice acuzatii ar fi nedrepte. Noi recunoastem frontierele Moldovei.
Despre documentul semnat recent de liderul separatist transnistrean Evgheni Sevciuk, care deschide calea aderarii Transnistriei la Federatia Rusa: Noi am vorbit despre conflictul separatist din Transnistria. Daca cititi acest document nu veti gasi cuvantul "separatist". Documentul are rolul de a armoniza legislatia Transnistriei cu cea din Federatia Rusa, in baza referendumului din septembrie 2006.
3
30
