Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat, luni seara, că în ședința Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) nu s-a discutat despre schimbarea ROBOR, așa cum reiese dintr-un interviu dat de Darius Vâlcov, consilierul premierului, potrivit Mediafax.
Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă a susținut, într-un interviu pentru Bloomberg, publicat luni, că speră ca formula de calcul a ROBOR să fie modificată sau ca acest indice să dispară. Formula de calcul pentru toți indicii ROBOR trebuie să fie modificată sau aceștia trebuie să dispară, a mai declarat Vâlcov, luni, pentru Bloomberg. Această schimbare va pune capăt unei situații în care băncile se împrumută între ele la costuri nejustificat de mici. „Sper să obținem o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau chiar să îl vedem dispărut. Se va lua o decizie împreună cu Banca centrală, care poate modifica regulile interne ale pieței interbancare fără a solicita aprobarea parlamentară”, a spus Vâlcov, într-un interviu telefonic, acordat luni. De asemenea, Vâlcov a sugerat, pentru Bloomberg, că Banca centrală poate colabora împreună cu băncile și Guvernul pentru a împinge indicele ROBOR la sub 2%, un nivel sub care impozitul este 0% (zero).
„Banca Națională și Ministerul Finanțelor discută instituțional. Iar dumnealui (Darius Vâlcov – n.red.) nu știu să fie parte a acelui grup. Adică știu: nu este. În consecință, am vrea să păstrăm dialogul la nivel instituțional și să nu introducem confuzii suplimentare, care deja au fost introduse de alți doritori de a-și aduce contribuția și, mai degrabă, de a crea deservicii unei piețe care lucrează normal, în țara aceasta, și anume piața monetară, pe care ROBOR-ul o caracterizează ca fiind unul dintre indicii ei”, a declarat, luni seara, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenție telefonică la Digi24.
Consiliul CNSM a decis, luni, într-o ședință ordinară, să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și ai BNR, care va analiza taxa pe activele băncilor. În cadrul ședinței a fost prezentat studiul de impact, realizat de BNR, privind taxa pe active financiare asupra instituțiilor de credit, a activității de creditare și a creșterii economice, introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Noul grup de lucru va analiza acest studiu de impact, iar concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea ședință a CNSM, programată la data de 18 februarie 2019.
De asemenea, reprezentantul Băncii Naționale a menționat, luni seara, că nu a existat nicio propunere oficială legată de modificare modului în care sunt calculați indicii ROBOR sau ca aceștia să fie eliminați.
„Nu, n-a fost o discuție, nu a fost o propunere oficială. Repet: în numele cui vorbește domnul Vâlcov, până la urmă. Dacă este să ne uităm puțin la ceea ce a spus, deși este destul de eliptică declarația, nu știu de unde să eliminăm și ce. De unde să îl eliminăm? Poate din contractele de credit. Asta se poate. ROBOR-ul a fost introdus în contractele de credit ca referințe la rate printr-o Ordonanță de Urgență, nu de către Banca centrală și el nu este o referință în principal pentru credite. A fost ulterior utilizată această referință. ROBOR-ul este o expresie a lichidității din piață. Încercarea de a da peste cap această piață poate avea consecințe nefaste grave în legătură cu reglarea lichidității în economia românească, în sistemul bancar, ba chiar și în legătură cu Trezoreria statului. Acestea sunt chestiuni extrem de importante și de utile pentru buna funcționare a unei piețe”, a subliniat Suciu.
Reprezentantul BNR a refuzat să discute despre varianta în care ROBOR ar fi eliminat de la calcularea ratei creditelor bancare și efectele asupra celor care deja au luat credite prin folosirea acestui indicator. ROBOR este folosit la calcularea ratelor creditelor din 2005.
„Nici nu vreau să intru în această discuție, pentru că este la limita absurdului. Este la fel de absurd cum au fost acuzațiile despre cine influențează nivelul ROBOR. Uitați-vă ce se se întâmplă în aceste zile pe piața aceasta: media dobânzilor interbancare, cea considerată de un domn senator Zamfir că reflectă manipularea din piață, fiind mai mică. (...) Această medie, în acel moment, este peste ROBOR-ul la trei luni, referința la rate. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că Ministerul de Finanțe atrage bani din piață, reglând lichiditatea, pentru că este în perioada de plată de taxe și impozite. Ce facem acum? Acuzăm și Ministerul de Finanțe că distrosionează piața? Piața aceasta funcționează pe baza unor reguli normale. Orice referință, dacă se dorește, la credite, să se scoată ROBOR-ul, o poate face Guvernul. Alte discuții sau efecte legate de Ordonanța 114 se vor face în cadrul instituțional al grupului de lucru stabilit de Comitetul de Stabilitate Macroprudențială. Discuțiile pe lângă sunt efectiv pe lângă”, a punctat Suciu.
În ceea ce privește ședința de astăzi a Consiliului CNSM, din punctul de vedere al Băncii Naționale, discuția a constat în prezentarea efectelor pe care această taxă o poate avea asupra sistemului bancar în diferite scenarii, pentru că sunt mai multe scenarii de luat în calcul, potrivit purtătorului de cuvânt al BNR.
„De asemenea, s-a repetat apelul nostru: această legătură cu ROBOR-ul o considerăm nefirească. În rest, politica fiscală aparține Ministerului de Finanțe. Ministerul de Finanțe poate avea orice inițiativă fiscală dorește. Din acest punct de vedere nu este nimic de comentat. Sperăm ca grupul de lucru să clarifice punctele de întrebare ridicate de bancă și să vedem o concluzie peste două săptămâni. Nu pot să anticipez care este această concluzie”, a concluzionat Suciu.
Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începul acestui an. Această taxă variază între 0,1% și 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale a indicelui ROBOR mediu trimestrial peste 2%.
În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF). Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai MFP: Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice). De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.
0
6
