Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a anunțat luni seară, într-o emisiune la Antena 3, că ordonanța pentru modificarea legilor justiției schimbă din nou reglementările privind completurile de 5 judecători de la instanța supremă, ceea ce va duce la noi probleme.
"Dacă vă aduceți aminte, la un moment dat am folosit o sintagmă, și anume că sper ca epopeea completurilor de cinci să se fi sfârșit aici. Nu mai sper acum pentru că, așa cum am citat din OUG 7/2019, nimeni nu mai are voie să aprobe hotărâri prin care să dispună altceva decât dispune legea. Ori, dacă vă uitați în lege, nu o să vedeți nicăieri modul cum se face tragerea la sorți. Deci dacă nu se va interveni printr-o modificare legislativă urgentă, vom avea aceleași probleme cu completurile de cinci pentru că, potrivit ordonanței, nici măcar CSM-ul nu mai poate stabili aceste reguli", a declarat ea, potrivit Mediafax.
Tarcea: Legea nu prevede tragerea la sorţi a completurilor de 3 / Despre judecătorii "puși cu mâna" în dosare: Legende urbane
Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a mai declarat luni seara la Antena 3 că legea nu prevede tragerea la sorţi pentru constituirea completurilor de trei judecători şi a catalogat ca fiind "legende urbane" informaţiile apărute în spaţiul public că anumiţi judecători ar fi fost "puşi cu mâna" în unele dosare.
"Să clarificăm un lucru: legea nu prevede tragerea la sorţi pentru completurile de 3, completurile de 2 şi completurile de 1. Nu prevede legea. Ne apucăm noi acum să tragem la sorţi peste ceea ce prevede legea? Este foarte periculos, cu atât mai mult cu cât, prin Ordonanţa 7/2019, celebra ordonanţă de zilele astea, Colegiului de conducere, nu numai al Înaltei Curţi, ci al oricărei instanţe din ţară, i s-a interzis să mai stabilească reguli care nu sunt prevăzute de lege. Prin urmare, dacă legea nu prevede tragerea la sorţi pentru completurile de 3, 2, 1, Colegiul de conducere al Instanţei supreme şi al celorlalte instanţe, Consiliul Superior al Magistraturii nu au voie prin regulament să reglementeze alte aspecte care nu sunt prevăzute de lege. (...) CSM nu are ce să lămurească, pentru că nu este atributul CSM. Atributul CSM este acela de garant al independenţei Justiţiei. Legiferarea aparţine Legislativului, interpretarea şi aplicarea legii aparţin puterii judecătoreşti, respectiv instanţelor de judecată. (...) Linia roşie înseamnă respectarea separaţiei puterilor în stat, iar acest principiu trebuie respectat întotdeauna şi când ne place şi când nu ne place", a spus Tarcea, potrivit Agerpres.
Întrebată despre judecătorii care ar fi "puşi cu mâna" în anumite dosare, Tarcea a susţinut că acestea sunt "legende urbane".
"Haideţi să lămurim chestiunea judecătorului 'pus cu mâna'. Acest lucru este imposibil. Cu mâna înseamnă ca cineva să intre într-un anumit dosar pentru că aşa vrea el sau că un preşedinte îi spune: 'Domne, în secunda asta intri tu în acel dosar'. Acest lucru nu se poate întâmpla. Singurul lucru care se poate întâmpla este ca schimbarea membrilor unui complet de judecată să fie realizată printr-o hotărâre a Colegiului de conducere. (...) Am auzit de judecători 'puşi cu mâna' şi la Înalte Curte. Că ar fi vorba de preşedintele şi despre vicepreşedintele Înaltei Curţi. Sunt atât de multe legende urbane şi în justiţie, nu numai în societatea românească, şi atât de mult lumea judecă şi interpretează fără să aibă curiozitatea să citească textul de lege", a explicat Tarcea.
Tarcea, despre avizul cerut de Toader pe OUG 7: Lipsă de sinceritate şi dialog; ordonanţa - picătura care a umplut paharul
Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a catalogat ca fiind o lipsă de cooperare loială şi de sinceritate în legătură cu modul în care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii un aviz pentru OUG nr. 7, susţinând că această ordonanţă nu are efecte catastrofale pentru sistemul de justiţie, însă "este picătura care a umplut paharul".
Prezentă la Antena 3, Cristina Tarcea a relatat împrejurările în care ministrul Justiţiei a cerut CSM emiterea unui aviz pentru OUG 7, relatează Agerpres.
"Cu o zi înainte, a fost predat proiectul de ordonanţă de urgenţă. Am înţeles că în seara respectivă în cadrul Direcţiei legislaţie din CSM s-a făcut un punct de vedere cu privire la avizul care urma să fie dat. Dimineaţa, la ora 9, a avut loc şedinţa Plenului CSM, la care a participat şi ministrul Justiţiei. (...) Una din discuţii a fost dacă punem sau nu pe ordinea de zi avizul pentru Ordonanţa 7. Aproape toţi am convenit că, în lipsa citirii măcar a ordonanţei - eu nici măcar nu o văzusem -, nu putem să dăm aviz aşa, pe picior, într-o oră - două. Ministrul era lângă noi şi a participat la acea discuţie. Mi s-ar fi părut corect să ni se spună: 'faceţi ce faceţi, staţi aici o oră, două, trei şi daţi sau nu daţi avizul, pentru că peste câteva ore va avea loc şedinţa de guvern'. Nu ni s-a dat o astfel de informaţie. Vorbim de respectarea drepturilor, vorbim de cooperare loială între instituţii. Eu vă spun că acesta nu este un exemplu de cooperare loială şi vă mai spun că dacă se face o simplă solicitare de aviz nu echivalează cu a cere avizul. Nu trebuie să fie aparenţa respectării unui drept, ci dreptul acela trebuie respectat în substanţă. Pentru a da un aviz îţi trebuie timp, nu numai pentru a citi, dar şi pentru a înţelege ceea ce se întâmplă. OUG are 5-6 pagini. Dacă ştiam că urmează să fie aprobată în ziua aceea, cu certitudine stăteam acolo, o citeam şi o studiam", a explicat Tarcea.
Şefa Instanţei supreme susţine că Ordonanţa 7 nu are "efecte catastrofale", însă este "picătura care a umplut paharul".
"Problema este lipsa de cooperare loială, lipsa de sinceritate şi dubla măsură. Aşa cum vedeţi, trecem printr-o perioadă de criză toţi. Este o criză a neîncrederii, o criză a lipsei de dialog. Nu e o ordonanţă care să aibă nişte efecte catastrofale pentru sistemul de justiţie. Sunt multe puncte care nu pot fi acceptate niciodată. Dar este picătura care a umplut paharul. Este lipsa de dialog, lipsa de încredere, dispreţul cu care sunt trataţi magistraţii. Toţi. Şi judecătorii şi procurorii. (...) Această ordonanţă nu a fost trimisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acea dimineaţă, mi s-a comunicat că mi-a fost trimisă. Am verificat şi pe fax şi pe e-mail. Nu primisem nimic. Nu am găsit-o nici la CSM. Mi-a dat-o cineva din CSM", a afirmat Tarcea.
Șefa ÎCCJ a povestit și despre întâlnirea „pe întuneric” cu președintele CCR, Valer Dorneanu: Nu a avut loc Curtea Constituțională, ci la o facultate de drept, după decizia CCR privind conflictul ÎCCJ - Parlament
- „Nu am făcut întâmplător acea afirmație. Întâlnirea nu a avut loc la Curtea Constituțională, a avut loc la o facultate de drept din București. Iar aceasta a avut loc la foarte scurt timp după ce CCR s-a pronunțat asupra conflictului juridic de natură constituțională între puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte, și puterea legislativă, reprezentată de Parlament.
- Sunt un om care nu minte niciodată. Și urăsc nedreptatea, urăsc minciuna, urăsc impostura și, mai ales, urăsc ca alții să fie acuzați și puși la zid pe nedrept. (...)
- Nu eu am simțit nevoia să mă întâlnesc cu dl președinte Dorneanu. Am fost sunată - sigur, îl și cunosc pe dl președinte și am o părere extrem de bună despre dânsul. Am și avut o foarte bună colaborare cu dânsul (...) Deci, nu eu am cerut întâlnirea, am fost chemată, m-am prezentat, sigur că da, la întâlnire.
- În prima parte a întâlnirii era vorba despre un seminar, o conferință pe care urma Curtea Constituțională să o organizeze în perioada 26-27 noiembrie, iar dl președinte mi-a comunicat că unul dintre participanții la acea conferință i-a trimis o scrisoare în care își exprima dorința ca dna prim-ministru, dna Stanciu și eu să nu participăm la acea conferință. I-am comunicat faptul că oricum obligațiile de la serviciu mă împiedicau să particip la acea conferință. Am înțeles și, cam în trei minute, s-a epuizat acest subiect.
- Și pentru că la o întâlnire între juriști nu se pot discuta decât probleme de drept, bineînțeles că am abordat și problema deciziei pronunțate de CCR. Eu am deschis discuția pentru că, nu știu dacă va mai aduceți aminte, noi imediat după ce Curtea Constituțională a pronunțat acea decizie, am procedat la tragerea la sorți. De îndată. Și eram acuzați de faptul că trebuia să așteptăm motivarea CCR. Era nu numai o curiozitate profesională, era și o dorință de a primi o confirmare: „am făcut bine - nu am făcut bine, ne-am grăbit - nu ne-am grăbit”.
- Și dânsul mi-a spus că la Curtea Constituțională s-a apreciat faptul că noi am procedat de îndată la tragerea la sorți. Replica a fost, dacă țin minte, uite ăștia de la ÎCCJ au strâns din dinți, dar au procedat la tragerea la sorți”.
Citește și: Cristina Tarcea: Când am descoperit că la Înalta Curte există un protocol a căzut cerul pe mine
******
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat luni seară că abrogarea integrală a ordonanței de urgență pe legile justiției nu va exista, ci doar a acelor soluții convenite cu reprezentanții CSM și asociațiile, respectiv articolul 54. "Majoritatea propunerilor de modificare au venit chiar de la sistem, de la CSM. Dacă abrogăm ordonanța toată, abrogăm și soluția care spune că admiterea la INM se face anul ăsta, 2019, după regulile care au funcționat până anul trecut. Vrea lumea așa ceva? Că președinta CSM zicea azi că dacă organizăm în patru ani avem deficit de personal și mai mare decât avem astăzi. (...) Abrogarea integrală, a spus și doamna prim-ministru, nu va exista. Abrogarea acelor soluții despre care am vorbit, inclusiv articolul 54", a declarat Tudorel Toader, luni seară, la România TV.
Anterior, ministrul Justiției anunțase că Guvernul va abroga articolul 54 din OUG pe legile justiției, care permitea judecătorilor să devină șefi de parchete și care muta avizul pe numirile procurorilor de rang înalt de la Secția pentru Procurori a CSM la plenul Consiliului. Ministrul a precizat că va redacta noul proiect de OUG astfel încât să intre în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.
Aceasta este însă singura modificare din controversata Ordonanță de modificare a legilor justiției la care Guvernul renunță. Au rămas astfel în vigoare celelalte prevederi controversate, precum scoaterea Secției de anchetare a magistraților din subordinea procurorilor sau delegarea procurorilor în funcții de conducere.
O prevedere importantă ce rămâne în vigoare este cea care vizează regulamentele interne ale ÎCCJ și instanțelor judecătorești. Cum modifică OUG 7 legile justiției în această speță:
Ordonanța de urgență mai modifică Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în ceea ce privește atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, una din atribuții, ce prevedea că acest Colegiu de conducere analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la ÎCCJ și prezintă apoi plenului CSM raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Curte, a fost complet eliminată, prin abrogarea alineatului (1), litera b), din articolul 29.
De asemenea, conducerea ÎCCJ nu va mai putea adopta Regulamente care să „adauge” la lege, potrivit ordonanței, referire la Regulamentul de organizare și funcționare al instanței supreme adoptat în 2014, care stabilea, printre altele, și modul de constituire a completurilor de judecată.
În acest sens, la articolul 29, s-a introdus un nou alineat, alineatul (5), care prevede: „Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”
În mod similar, este modificat și Art. 49 din Legea 304, ce prevede că în cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței. Și la acest articol 49 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.”
2
3
