Impactul negativ al pandemiei asupra economiei României a fost puțin peste așteptările inițiale în trimestrul al doilea, astfel că pentru acest an se estimează o scădere economică cuprinsă între -2% și -3%, a declarat miercuri seară, la Antena 3, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
„Aprilie și mai sunt lunile în care am avut cel mai mare impact (al pandemiei asupra economiei - n.r.), dar vă dau o veste bună: în iunie, economia, din punct de vedere al fiscalității, începe să se relanseze și vedem încasări la buget - din estimările pe care le am - ce depășesc veniturile fiscale de anul trecut. (...) Pe ansamblu, trimestrul doi este unul negativ, dificil, am spus acest lucru dintotdeauna. Revenirea economică - și aici îmi dau speranțe cifrele pentru luna iunie - revenirea va începe din trimestrul trei și rămânem la scenariul de bază cu revenire în V”, a declarat Florin Cîţu într-o intervenție la Antena 3, după ce a participat, alături de colegii din Cabinetul Orban, la evenimentul de lansare a Planului Național de Investiții și Relansare Economică al Guvernului.
Întrebat care sunt ultimele estimări privind contracţia economică din acest an, ministrul Florin Cîţu a explicat:
„Pentru rectificarea bugetară (ce va fi făcută în cursul acestei luni - n.r.), Comisia Națională de Prognoză va veni cu o nouă estimare. S-ar putea ca acea estimare pe care am avut-o inițial, de -1,9%, să fie modificată. E adevărat, trimestrul doi a avut un impact negativ puțin mai mare poate decât ne așteptam, dar nu foarte mult. Rămânem în afara acelor estimări apocaliptice care arătau o scădere a economiei cu -6%, -8%, -9%... Nu vom ajunge acolo. Cred că tot în jurul a -2% va fi, între -2% și -3%”.
Despre mărirea pensiilor
„Aici este o discuție puțin mai complexă pentru că, totuși, nu sunt acele scenarii apocaliptice, dar bugetul a fost construit pe o creștere economică de 4,1%. De la 4% la -2%, cel mai bun scenariu, tot înseamnă o contracție de 6 puncte procentuale. Veniturile la buget vor fi mai mici decât cele estimate, deficitul crește, de aceea vom fi foarte atenți la modul în care alocăm resursele”, a spus Cîţu, întrebat dacă aceste prognoze permit și majorarea pensiilor cu 40% din toamnă.
„Eu am spus că vom face eforturi pentru a crește pensiile, dar în același timp vreau să mă asigur că vom aloca resurse importante pentru investiții. Doar așa putem să ne asigurăm că pensiile crescute, și alocațiile, și salariile vor putea fi plătite în viitor. Altfel nu vom avea bani să le plătim”, a continuat el.
„Să știți că o creștere cu 10% în septembrie înseamnă un punct procentual anul viitor, deci creșterea costurilor cu un punct procentual din PIB anul viitor, doar pentru o mărire de 10%, înseamnă enorm pentru această economie. Sunt și riscuri: o creștere nesustenabilă a punctului de pensie s-ar putea să fie penalizată de cei care astăzi ne finanțează”, a mai susținut Florin Cîţu.
Despre o majorare a pensiilor cu doar 10% în toamnă, ministrul Finanțelor a precizat: „Este propunerea pe care eu o fac. S-ar putea să fie o altă cifră, s-ar putea să fie mai mult. Dacă este o decizie politică, acest lucru se va decide de către Guvern, pe baza informațiilor pe care le vom avea după aceste șase luni de zile”.
Întrebat la ce dată se va ști exact procentul cu care se vor mări pensiile, Cîțu a răspuns: „Cred că la rectificarea bugetară ne vom clarifica, aceasta se va face în partea a doua a lunii iulie”.
0
3
