”România are bani pentru proiecte smart de dezvoltare a comunităților, dar noi vedem în micile proiecte, mari realizări” - susține Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate. Într-o declarație la Radio România Actualități, el a făcut o comparație între capitala României și alte orașe importante ale Europei, care au dezvoltat conceptul de smart city.

Eduard DumitrascuFoto: Hotnews

Toți ne pricepem la dezvoltare digitală

”Un oraș inteligent nu înseamnă tehnologie, înseamnă să folosim tehnologia, să o punem în slujba comunității noastre, dar să punem omul în mijlocul acelei comunități. Un proiect de smart city (sau smart village) va pune locuitorul acelei localități în mijlocul comunității și va încerca să îi facă viața mai bună, de la cele mai vizibile aspecte.

Toți ne pricepem la dezvoltare digitală, ceea ce nu este neapărat un lucru rău, dar să nu uităm că tehnologia este o unealtă în slujba comunităților noastre. Un oraș inteligent pune întotdeauna accent pe oameni, nu pe tehnologie”- a spus Eduard Dumitrașcu.

Care sunt cele mai digitalizate orașe europene

”Îmi place foarte mult Viena pentru că, istoric, au avut o viziune cu mult înainte de a se vorbi despre comunitățile inteligente. De peste o sută de ani s-au gândit la ce înseamnă dezvoltarea orașului, la tot ceea ce înseamnă sinergia dintre autoritățile orașului, mediul de business, societatea civilă. Apoi, zeci de ani mai târziu, a venit tehnologia care a unit aceste domenii”

Îmi place foarte mult orașul Amsterdam pentru că a înțeles foarte bine ce înseamnă comunitatea, spiritul civic și ce înseamnă, exact, importanța explicațiilor atunci când iei o măsură. Îmi plac mult orașele nordice pentru că pun accent pe cetățean, pe simplitate și pe tehnologie. Aici există mai puține brizbrizuri și mai multă eficiență.

Și orașul Barcelona - când vorbim de mobilitate, de zona de smart economy - nu degeaba este considerată inima Europei atunci când vorbim despre tot ceea ce înseamnă târguri, expoziții, tehnologii, cele mai multe startup-uri sau cele mai mari parcuri industriale. Barcelona este un hub al inovației la nivelul întregii Europe.

Uitați-vă la numărul de patente, câte invenții pleacă din Barcelona și câte pleacă din ale comunități. Există și turismul de business, pe care Barcelona l-a înțeles foarte bine.

Și în România sunt comunități care au început să insereze tot felul de aplicații, dar sunt proiecte mici în sine, dar noi vorbim și ne uităm la ele ca mari realizări. Acestea sunt, de fapt, mici aplicații prin care reușim să conectăm societatea civilă cu o instituție publică sau cu un departament al unei instituții publice pentru a anunța ceva în timp real”, a afirmat Dumitrașcu.

În sectorul șase al Capitalei există o aplicație care este folosită de zeci de mii de cetățeni și care are în spate un mecanism foarte dezvoltat. România are toate șansele să devină un hub regional pe zona de smart city. Așa țară tristă cum o vedem noi în spațiul public, dar lucrurile nu stau chiar așa.

Dacă ne ducem un pic la firul ierbii, vom vedea două Românii: o Românie care are peste 860 de proiecte și de inițiative de smart city și de smart village, dar vom vedea o Românie profundă, care nu își găsește nici drumul și nu înțelege nici sursele de finanțare și nici aceste oportunități pe care le avem.

Bucureștiul are concepte, dar sunt fără conținut și viziune

”Bucureștiul a pierdut cursa pentru a fi smart city. Vorbim despre legislație, vorbim de percepții și de viziune. Este foarte greu să integrezi un proiect atâta vreme cât legea nu te ajută. Avem șapte primării, șase sectoare, un județ Ilfov care nu prea este integrat în zona metropolitană, avem și o zonă metropolitană în care nu investim, avem concepte lipsite de conținut.

Cred că ar trebui să ne ducem în zona de legislație și să reglăm lucrurile în primul rând. Ar trebui să dezvoltăm o viziune - se tot vorbește dacă e bine să unim sectoarele sau nu. Din 1968, avem o realitate administrativă în România care nu prea mai ține pasul cu vremurile pe care le trăim. Altfel ar sta lucrurile dacă am avea o legislație care să îi ajute pe primari să lucreze și dacă aceștia ar avea o viziune comună (și când am avut primari de la același partid, tot nu au avut aceeași viziune, din păcate).

În consecință, nu știm încotro să ne îndreptăm. Dar mai ține și de leadership. Sectorul trei este campion pe zona de digitalizare la nivelul Bucureștiului, și sectorul șase a înțeles ce are de făcut și recuperează foarte mult. Noi nu avem o poveste urbană, avem foarte multe discrepanțe, nu există coerență între sectoare sau între sectoare și Ilfov.

Un oraș inteligent nu lasă pe nimeni în urmă

Bani există pentru proiecte smart, de data aceasta nu prea mai avem pe cine da vina. Avem bani foarte mulți pentru a ne dezvolta comunitățile, avem experți de cea mai înaltă calitate care dezvoltă astfel de proiecte peste tot în lume, avem cele mai înalte tehnologii disponibile în România, iar partea de infrastructură ar trebui să facă parte din aceste investiții.

Tehnologia nu este o opțiune, ea este prezentă: vrem să facem un spital, va trebui să ne gândim la eficiența energetică a spitalului, vrem să facem un drum - trebuie să luăm în calcul partea de mașini electrice, o autostradă de date. Orașul viitorului va fi un oraș al unor oameni care îmbrățișează tehnologia cu mai puțin fake news și cu mai multă încredere în tehnologie.

Acest lucru presupune o societate civilă puternică, educată, cu o voce clară dar, totodată, să nu ne ducem în zona de fake news pentru că acolo s-ar putea să ratăm și să rămânem cu autostrăzi foarte frumoase dar într-un spațiu medieval din punct de vedere al noilor tehnologii. De ce? Pentru că nu vom reuși să ieșim din zona de fake news, nu vom vrea să îmbrățișăm tot ceea ce se întâmplă lângă noi. Eu nu cred că este cazul, totuși, să fim atenți.

Trebuie să vorbim despre incluziune digitală, trebuie să înțelegem că cei mai în vârstă au nevoie de sprijinul nostru, trebuie să înțelegem că un oraș inteligent nu lasă pe nimeni în urmă. Și atunci va trebui să investim în educație, în zona de incluziune digitală.

Vorbim și de cei tineri - nativii digitali, dar și în această zonă avem probleme pentru că noi confundăm abilitatea de a folosi playstation-ul sau anumite rețele sociale cu ceea ce înseamnă, de fapt, competențele digitale. Este mai ușor să înțelegem tehnologia, poate ne scoate un pic din zona de confort decât să o negăm” - a adăugat Eduard Dumitrașcu.