Profesor doctor Radu Gologan consideră că istoria unei zone influențează modul de gândire al oamenilor și pasiunea acestora pentru matematică. El a făcut aceste declarații într-un interviu la Radio România Actualități.
”Matematica nu necesită investiții foarte mari în tehnologie și acesta a fost un avantaj. În istoria noastră, primii mari intelectuali, cu doctorate importante au fost matematicieni, unul dintre ei fiind chiar Spiru Haret, întemeietorul învățământului românesc modern.
Multă vreme, eu am crezut că există o egalitate de creiere peste tot, dar se pare că există zone de pe mapamond unde tendința de a gândi corect matematic, de a fi pasionat de matematică și de a putea abstractiza mai bine, depinde de locul respectiv și de istoria lui. E clar că în estul Europei există un astfel de focar de inteligență și, probabil, că istoria își spune cuvântul”, a adăugat profesorul Gologan.
Un negustor extraordinar avea o singură clasă primară
”Dacă vă uitați în istoria noastră și în literatura românească, întâlniți personaje de acum o sută-două sute de ani, chiar fără carte, care din punct de vedere matematic și al socotelilor negustorești, erau excepționale, acesta este un apanaj al zonei respective care era legată, în primul rând, de comerț și istorie.
Unul din stră-străbunicii mei avea o singură clasă primară, unde abia învățase să citească, dar era un negustor de brânză și de animale extraordinar.
Încă din școală, cititul m-a făcut să înțeleg lumea, iar exercițiile aritmetice pe care mi le dădea tata, atât mie cât și fratelui meu, m-au făcut să am o minte mai ageră înainte de a intra la școală”, mai povestește profesorul Radu Gologan.
Am fost primit pe covorul roșu, după ce am câștigat aurul
În acest an, la Olimpiada internațională de matematică de la Oslo, România s-a clasat înaintea tuturor celorlalte țări europene - locul 5, cu două medalii de aur și patru de argint.
”Aceasta performanță nu a fost o mare surpiză pentru noi. Tinerii noștri studiază foarte mult, sunt foarte disciplinați din punctul acesta de vedere. Sigur, ei sunt foarte talentați matematic, dar fără ca să fie în priză în fiecare zi, nu se obține mare lucru, este o muncă intensă ce presupune inclusiv cercetare matematică.
Probabil că asemănarea cea mai mare este cu sportul și cu muzica. Dacă trei-patru zile nu ai făcut antrenament la suta de metri liber, de exemplu, atunci performanța ta scade cu câteva sutimi sau zecimi. Dacă nu ai exersat la vioară două zile, concertul va fi mai prost decât atunci când îl exersezi în fiecare zi”, a spus profesorul Radu Gologan.
Olimpicii români au schimbat imaginea țării în străinătate
”Olimpicii români reprezintă un capital de elită, iar cel mai mare rol al lor în ultimii 30 de ani a fost acela de lobby pentru România. Acești copii, când s-au dus în universități străine, în perioada când lumea ne privea prin prisma neregulilor sociale care au avut loc după anii 90, au reușit să schimbe percepția.
Ei au fost cei care au schimbat imaginea despre România. Mi se pare perfect normală situația în care mulți tineri români foarte inteligenți părăsesc țara.
În momentul în care noi nu le putem oferi decât câteva locuri de Universitate, unde lucrurile sunt foarte bune (vorbesc despre facultățile de Matematică, Automatică și Calculatoare de la Politehnica București și câteva facultăți asemănătoare în țară), copii își doresc altceva pentru viitorul lor.
Dar niciunul dintre ei nu mai spune: ”Nu mă mai întorc”, ci spune ”O să văd, dacă lucrurile merg bine..”.
În ultima perioadă, li se recunosc meritele, copiii au început să simtă că sunt apreciați. Când am luat medalia de aur, eu am fost primit pe covorul roșu de la avion, așa cum este primit un politician important. Contează mult aceste gesturi.
Cei mai buni sunt la Facultatea de Automatică, nu pleacă toți. Deși sunt foarte tineri, încă sunt copii. Maturitatea lor în ceea ce privește apartenența la societatea românească se va vedea mai târziu”, a spus profesorul Gologan.
Matematicianul român nu mai este singur
”În ultimii 30 de ani, matematicienii români au avut rezultate mult mai bune decât în ceilalți 50 de ani în care ne lăudam cu rezultate foarte bune. În momentul asta, matematicianul român nu mai este singur datorită faptului că sunt alți matematicieni români în toate pozițiile importante din centrele de cercetare matematică din lume.
A crescut numărul tinerilor care doresc să fie profesori de matematică. În învățământul preuniversitar sunt încă puțini față de necesitățile care există, în domeniul universitar lucrurile stau mai bine. Dar este încă un deficit foarte mare”, afirma profesorul.
Peste 60 % dintre intelectualii români spun că matematica nu le-a folosit
”Copilul nu trebuie să audă, în nicio familie, chiar și când există o dificultate la rezolvarea unei probleme de clasa întâi, cuvinte de genul: ”Nici eu nu am fost bun la matematică, nici mie nu prea mi-a plăcut și nu am înțeles mare lucru, las-o baltă!”
Acest lucru trebuie să dispară în totalitate din limbajul familiei, dimpotrivă - copilul trebuie să fie încurajat să gândească sigur. Mai ales în clasele mici, copilul nu trebuie canalizat niciun caz pentru pregătire individuală la matematică, ci lăsat să se descurce singur și ajutat de către părinte.
60 la sută dintre intelectualii României consideră că ce au învățat la matematică nu le-a folosit la nimic, iar matematica nu le-a plăcut foarte tare și au impresia - uneori greșită - că nu e nevoie de atâta matematică.
Când ai un copil pe care îl simți cu gândire matematică și cu talent (acest lucru se descoperă, de obicei, la vârsta grădiniței când cei mici încep să se joace cu cifrele), este clar că mintea lui merge bine cu matematica și trebuie ajutat cumva.
Îi cumpăr o carte de matematică distractivă, caut pe internet o lecție frumoasă pentru clasele mici, s.a.m.d”, a concluzionat profesorul. Radu Gologan este profesor doctor la Universitatea Politehnica București,și este președintele Societății de Științe Matematice.
3
12
