Procurorul-sef al DNA, Daniel Morar , a declarat, la "Editie speciala" de pe TVR 1, ca la multe infractiuni prevazute in noul cod penal s-au redus atat de mult maximele pedepselor pentru a avea termene mai mici de prescriptie. Multi vor scapa astfel, spune Morar care acuza ca modificarea Codului penal s-a facut fara consultarea necesara si fara a tine cont de dosarele aflate deja in lucru.
Un alt efect al noilor reglementari consta in faptul ca, in mod categoric, "este vorba de o sanctionare evident mai blanda decat cea de pana acum", cu "efecte imediate si vizibile asupra termenelor de prescriptie, iar "judecatorul e obligat sa tina cont de aceste limite", a aratat Daniel Morar. "Oricum am lua-o, judecatorul trebuie sa tina cont de limitele de pedepse".
Prin noul cod s-a vrut sa se creeze un cadru anticoruptie unitar, prin includerea prevederilor Legii 78, a aratat procurorul sef al DNA. Problema este ca doar o parte dintre prevederile Legii 78 sunt preluate in noul cod. "Rezulta ca restul sunt dezincriminate", iar inculpatii trimisi in judecata pentru aceste fapte vor si ei dezincriminati, a aratat Morar.
Pedepse mai mici pentru infractori
In vechiul Cod penal erau prevazute pedepse mari, dar practica judiciara arata ca infractorii primeau pedepse apropiate de minim ceea ce-i dadea impresia pagubitului ca judecatorii sunt corupti, iar infractorul simtea ca scapa usor si poate comite si pe mai departe infractiuni. In cazul recidivistilor am introdus insa cumulul de pedeapsa, ceea ce nu era pana acum, a declarat Alina Mihaela Bica, secretar de stat in Ministerul Justitiei.
Aceasta este contrazisa insa de Daniel Morar care spune ca acest cumul al pedepselor este doar o posibilitate asa cum a fost si pedeapsa mare si instantele pot continua sa dea doar pedepse mici.
Mai mult, acesta sustine ca neajunsurile sunt si mai mari aducand exemplu cazul unui functionar condamnat pentru coruptie care, dupa executarea pedepsei, poate ocupa din nou o functie publica.
0
9
