Revenirea lui Adrian Nastase in echipa de conducere a PSD va fi cu siguranta amplu comentata de presa in zilele urmatoare. In interiorul partidului si intr-o oarecare masura si in exterior victoria fostului premier e vazuta in principal ca o revansa remarcabila a acestuia dupa ce colegii sai il marginalizasera eliminindu-l atit de la sefia Camerei Deputatilor cit si din functia de presedinte executiv al PSD. Ceea ce e doar partial adevarat chiar daca el a dat fara indoiala dovada de o tenacitate impresionanta in atingerea obiectivului sau. S-a pozitionat ferm drept un opozant al lui Mircea Geoana pe care l-a ironizat sau citeodata l-a atacat explicit atit cu prilejul aparitiile sale publice cit si pe blogul pe care l-a transformat intr-un util instrument de influenta prin care a transmis semnale adresate in primul rind activului PSD.

Insa daca ar fi sa tragem concluziile principale dupa recent incheiatul Consiliul National al partidului ar fi probabil altceva mai important de consemnat decit victoria, altfel consistenta, a lui Adrian Nastase in dauna lui Dan Mircea Popescu: faptul ca zilele lui Mircea Geoana la conducerea PSD se apropie repede de final si mai ales demonstratia de forta a lui Ion Iliescu care a dovedit ca ramine principalul centru de influenta in interiorul formatiunii politice. Din acest punct de vedere succesul lui Adrian Nastase de vineri inseamna in primul rind esecul lui Mircea Geoana combinat cu o demonstratei de forta a lui Ion Iliescu. Iar scorul categoric cu care a pierdut candidatul sprijinit de actualul presedinte indica faptul ca sansele acestuia de recistigare a controlului sint ca si nule. O infringere la limita i-ar mai fi oferit poate actualului presedinte un anumit spatiu de manevra. Asa, adversarii sai se vor coagula plini de incredere in jurul tandemului Ion Iliescu – Adrian Nastase in timp ce in mod previzibil rindurile adeptilor sai se vor subtia in ritm accelerat.

Vinerea trecuta am asistat la o schimbare la fata a PSD. De fapt s-a revenit in buna masura la echipa aflata la comanda pina in 2004, pentru ca iata Miron Mitrea revine in prim plan preluind managementul campaniei electorale a social – democratilor si se asteapta si o reactivare a lui Octav Cozminca, chiar daca nu e inca clar pe ce pozitie. Deja se vorbeste despre inghetarea procesului de reformare a partidului. Dar asta e deja prea mult spus. Sigur ca in ultimii trei ani fata publica a partidului a aratat mult mai bine ca in trecut. Cu oameni precum Cristian Diaconescu, Liviu Dragnea sau Titus Corlatean, cu Ioan Rus, Vasile Dincu si Vasile Puscas din grupul de Cluj, PSD a lasat o alta impresie la contactul cu opinia publica. Insa in realitate la nivelul structurilor reforma nu a ajuns niciodata prea departe. De altfel asteptarile au fost din start exagerate. Mircea Geoana a ajuns in virful partidului in urma unor compromisuri de culise. El nu are insa nici un fel de influenta reala asupra structurilor interne si nu are nici forta electorala in extrior. Altfel spus nu dispune de nici un atu real.

Revenirea la pupitru de comanda a unora dintre fostii grei ai PSD ar putea avea efecte benefice din punctul de vedere al eficientei mecanismelor interne. Foarte probabil increderea, optimismul si determinarea oamenilor va creste atit la centru cit si in tara. Ceea ce nu e deloc putin lucru intr-o perioada electorala, cind capacitatea de mobilizare a activului e cu adevarat importanta. Exista insa si un pret de platit. Pe fruntea PSD s-a lipit din nou eticheta Iliescu – Nastase. Unii ar putea spune ca asta nu e neaparat un lucru rau. Nucleul dur al electoratului de stinga e evident mult mai confortabil cu fostul presedinte al Romaniei decit cu Mircea Geoana. Problema e insa ca acelasi mecanism, in oglinda, ii va energiza in egala masura si pe adversarii lui Ion Iliescu. Oameni care s-ar fi aratat in alte conditii relativ putin interesati de soarta viitoarelor alegeri se vor mobiliza altfel in noile conditii cind stiu ca exista posibilitatea reala ca formatiunea politica dirijata de Ion Iliescu sa revina la putere.

Pe de alta parte efectele vor fi resimtite si la PNL. Colaborarea neformalizata de acum si chiar un potential viitor tandem de guvernare PSD – PNL, pina la un punct lucruri acceptabile in vechea formula de conducere, devin extrem de greu digerabile pentru simpatizantii liberali in conditiile in care este clar pentru toata lumea ca vechea garda in frunte cu Ion Iliescu e cea care face legea in partid. Si asta oricit de antipatic le-ar fi acestora Traian Basescu. Si pentru presedinte noua situatia e de preferat, din multe puncte de vedere. Maniera in care s-a derulat Consiliul National PSD vinerea trecuta confirma din plin analiza pe care seful statului a facut-o recent intr-un interviu acordat TVR.

Ultimele evolutii de pe scena politica introduc o polarizare cit se poate de explicita care va fi si cea sub semnul careia se vor derula viitoarele confruntari electorale. Liniile de demarcatie sint deja foarte clare. Batalia se va da intre o tabara PSD – PNL sub bagheta lui Ion Iliescu, secondat de Adrian Nastase, Miron Mitrea, Octav Cozminca in care oameni ca Mircea Geoana, Cristian Diaconescu sau cei din grupul de la Cluj vor avea tot mai mult un rol mai degraba decorativ si un PD-L dirijat de Traian Basescu. Un teren de joc care pare la prima vedere mai confortabil pentru actualul sef al statului.