Cat sunt dispusi sa lase la pret proprietarii de locuinte vechi. Intre 4.000 si 7.000 de euro variaza diferenta dintre cati bani vrea sa obtina cel care vinde o locuinta in Capitala si suma pe care este dispus, initial, un posibil cumparator sa o ofere, potrivit datelor oferite de Catalin Scripcaru, proprietarul master francizei imobiliare Century 21. Prin negociere se ajunge la un pret intermediar. Conform cifrelor furnizate de compania de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania, diferenta medie dintre preturile de listare si cele de tranzactionare este de circa 10%. Acest procent difera in functie de tipul locuintei, finisaje, zona si intentiile proprietarului. Diferentele sunt mai reduse in cazul garsonierelor: circa 5-7%. Andrei F., in varsta de 25 de ani, din Bucuresti, a devenit proprietarul unui apartament cu trei camere in cartierul Crangasi, in urma cu circa o luna si jumatate. Integral in EVZ.

Business ReportFoto: Colaj foto

Cum si-au impartit "Regii asfaltului" contractele de deszapezire. Cu greu gasesti cate o firma straina in asocierile care s-au angajat sa intretina infrastructura rutiera, astfel ca banii pentru deszapezirea celor doua autostrazi, spre Pitesti si Constanta, si a celor 15.934 de kilometri de drumuri nationale vor fi incasati, in principal de comapanii romanesti, detinute de asa-numitii "regi ai asfaltului". Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) estimeaza ca, in aceasta iarna, deszapezirea autostrazilor si a drumurilor nationale va costa circa 401,7 milioane de lei, respectiv circa 92,3 de milioane de euro. Anul trecut, pe vremea aceasta, Compania estima ca va plati pentru curatarea de zapada a retelei de drumuri circa 608,3 milioane de lei si a ajuns sa deconteze lucrari in valoare de 333, 4 milioane de lei, informeaza Capital.

Templeton arunca bomba pe piata de energie: Unii dintre marii jucatori din distributia de gaz si energie ar putea iesi din Romania. Unii dintre marii jucatori din energie, care au investit sute de milioane de euro in ultimii ani in preluarea distribuitorilor de gaz si energie din Romania, ar putea sa iasa din aceste companii, iar in acel moment, Fondul Proprietatea (FP) ar putea fi inclus in acele tranzactii, potrivit lui Greg Konieczny, managerul de fond al FP si seful biroului din Romania al grupului Franklin Templeton. In distributia de gaz si energie activeaza in momentul de fata patru giganti: E.ON (detine si distributii de gaz si de energie electrica), ENEL (detine trei distributii de energie electrica), Gaz de France (controleaza fostul Distrigaz Sud) si CEZ (care are distributia de electricitate din Oltenia), scrie EconomicTimes.ro

Incepe drama finala: Trebuie sa ne temem de datoria nemtilor. E uriasa! "In Germania, oamenii au senzatia ca tara nu are nicio problema, ca Germania este lipsita de datorii si ca ceilalti sunt indatorati excesiv. In realitate, nivelul datoriei germane este ingrijorator". Cel care a spus aceste vorbe nu este nici Roubini si nici alt economist de la care ne-am obisnuit sa raspandeasca opinii pesimiste. Este vorba chiar de presedintele consiliului de ministri ai Finantelor din zona euro, nimeni altul decat Jean-Claude Juncker. Acesta a declarat intr-un interviu pentru Bonner General-Anzeiger ca datoria Germaniei este mai ingrijoratoare decat cea a Spaniei. "Numai ca nimeni nu vrea sa stie asta", a spus luxemburghezul, care a adaugat ca "Este mai confortabil sa spui ca oamenii din Sud sunt lenesi. Nu este deloc asa", relateaza Capital.

Calafat-Vidin: podul spre nicaieri. Aflat in octombrie 2010 in prima sa vizita de lucru pe santierul podului, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, s-a facut foc si para de suparare pe firma spaniola FCC, care nu incheiase lucrarile la pod. In discutiile sale cu omologul ei bulgar, Alexandr Tsvetkov, Boagiu a spus ca nu accepta nici o intarziere si ca va da in judecata firma spaniola deoarece amanarile provoaca pierderi partii romane. Costurile suplimentare erau la acea vreme de aproximativ 5 milioane de euro. Ele erau cauzate de conservarea lucrarilor si de mentinerea echipelor din partea constructorului si a consultantului. Amenintarile ministrului fusesera formulate dupa ce FCC solicitase Ministerului Transporturilor din Bulgaria extinderea termenului de finalizare a lucrarii cu un an, respectiv pana in 2012. Solicitarea spaniolilor a fost respinsa la acel moment, anunta Romania Libera.

BVB: Cine schimba pe cine? Valentin Ionescu si-a epuizat mandatul de director general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), in urma deciziei de ieri a Consiliului Bursei, intrunit, in mod neobisnuit, pentru a doua oara intr-o saptamana, la numai trei zile dupa sedinta de luni, in care, conform Comunicatului de atunci, fusesera analizate "rezultatele financiare si operationale la zece luni" si unele aspecte ale activitatii executivului. Decizia eliberarii lui Valentin Ionescu din functie ilustreaza ca analizele de luni nu au adus satisfactie Consiliului, punand capat perioadei de prelungire a mandatului sau, reinnoit pe 27 septembrie. Consiliul BVB a continuat sa-i reproseze lui Valentin Ionescu partea de vinovatie pe care i-o atribuie in esecul ofertei publice "Petrom" din iulie (desi, o vina, cel putin egala, o poarta - cu o singura exceptie - membrii Consiliului, dar, mai ales, presedintele BVB, care s-a eclipsat condamnabil, in perioada derularii ofertei). Integral in Bursa.

Euro e aproape de implozie. A venit vremea tipanitei de bani? Grecia, Irlanda si Portugalia au fost doar zgarietura pentru euro. Pe acolo au intrat insa virusurile care au contaminat si celelalte tari care nu se numesc Germania. Ultimele saptamani au aratat o aversiune a pietelor de datorie pentru tot ce nu e hartie nemteasca. Cand Banca Centrala Europeana a intervenit in piata sa cumpere obligatiuni italiene, cele ale Frantei, Olandei, Austriei sau Finlandei (toate tari AAA) s-au apreciat si ele. Cand presiunea pe vanzare a hartiilor Italiei a crescut si randamentele au luat-o in sus, peste pragul de 7%, obligatiunile tarilor enumerate au urmat aceeasi tendinta, in timp ce cele ale Germaniei au crescut in valoare. Pana acum cateva saptamani nu exista aceasta sincronizare nefericita. In momentul de fata, pentru investitori exista o singura tara puternica in Europa, iar restul inseamna risc, relateaza Money.ro

Tara care nu mai are bani pentru intretinerea celor 75.500 de km de autostrazi! Statele Unite ale Americii detin cel mai mare sistem de autostrazi din lume, cu peste 75.500 de km, doar China apropiindu-se de aceasta performanta (cu putin peste 73.000 km de autostrada), dar risca sa ajunga in situatia in care nu-si mai permite sa suporte cheltuielile de intretinere a acestora, arata o analiza intocmita de The Economist. Acciza la benzina in SUA este de 18.4 centi pe galon (3.785 litri), valoare ce a fost stabilita inca din 1993, atunci cand un autoturism obisnuit consuma, in medie, 3,78 litri la 45,7 km, iar cea mai vanduta masina de la vremea respectiva parcurgea cu aceeasi cantitate de combustibil 29 de km in oras si 43 de km in afara orasului. In 2010, o masina consuma un galon de benzina la 54 km, iar cel mai vandut autoturism parcurgea cu aceasta cantitate 35 km in oras si 53 km pe autostrada, informeaza Capital.

Actuala generatie lasa mostenire urmasilor un desert imens. Ariditatea solului si desertificarea accentuata vor reprezenta doua mari probleme pentru omenire in viitorii 100 de ani. Aceasta este mostenirea otravita pe care ultimele 3 generatii o ofera urmasilor. Dincolo de cauzele naturale, exista si interventii ale oamenilor, in special poluarea, care contribuie la acest lucru. Aproximativ 40% din solul Terrei este amenintat de desertificare, anunta apocaliptic un studiu publicat in International Journal of Life Cycle Assessment. Pe aceleasi coordonate se situeaza si un raport al Grupului de experti interguvernamental pentru evolutia climatului (Giec). Primul studiu a descoperit ca opt dintre cele 15 eco-regiuni cunoscute sunt pe cale sa devina desert, incluzand zone de coasta, campii, regiunea mediteraneana, savane, stepele temperate, tropicale si subtropicale, scrie Bursa.

Cum arata legea care vrea sa scoata Romania din somaj. Proiectul normativ vizeaza acordarea de prime de mobilitate somerilor din rural neindemnizati, precum si acordarea unei alocatii in cuantum de 50% din indicatorul social de referinta, stabilit la 500 de lei, pentru somerii neindemnizati, cata vreme participa la un program de formare profesionala. Vezi mai jos modificarile legii care vrea sa urce angajabilitatea in Romania la 70%. Indicatorul social de referinta este definit in legislatie drept unitatea la nivelul careia se raporteaza prestatiile banesti - cu exceptia indemnizatiei de somaj - suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj. Valoarea indicatorului social de referinta este stabilita in prezent la 500 lei, dar poate fi modificata prin Hotarare de Guvern, functie de indicele de crestere a preturilor de consum prognozat an/an anterior. Integral in Money.ro