Arin Stanescu, UNPIR: "Bancile au ascuns pierderile sub pres". Bancile au amanat pentru prea mult timp solicitarea falimentului, in cazul companiilor care nu puteau rambursa imprumuturile, asa incat au rostogolit creditele si au ascuns pierderile sub pres, insa Banca Nationala a Romaniei (BNR) si-a pierdut rabdarea, a declarat, ieri, Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), in cadrul unei conferinte. Domnia sa a precizat ca intelege comportamentul bancilor, care au incercat sa amane mult timp o decizie drastica in cazul unor companii cu restante mari, care ar fi insemnat asumarea certa a unor pierderi, incercand prin artificii tehnice sa nu ajunga la restante de peste 90 de zile si sa evite falimentul, scrie Bursa.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

Afacerea Revolutia, un miliard de euro in 23 de ani. Din 1990 si pana azi, posesorii de certificate de revolutionar sau urmasii celor decedati in evenimentele din decembrie 1989 au primit de la stat bani, bunuri si servicii totalizand o suma cu noua zerouri. La un an de la caderea comunismului, Parlamentul vota o lege conform careia ranitii si urmasii celor morti in Revolutie urmau sa primeasca indemnizatii lunare cuprinse intre 30% si 160% din salariul mediu brut pe economie. Mai mult, urmasii celor decedati primeau, o singura data, si o suma de 60.000 de lei (egala la acea data cu circa 12 salarii medii brute), iar ranitii 40.000 de lei (adica aproximativ noua salarii medii brute). In plus, ranitii si urmasii aveau prioritate la inchirierea si cumpararea de locuinte din fondul de stat si primeau locuri de veci, credite bancare preferentiale, tratament medical si medicamente gratuite, transport gratuit, scutiri la impozitele pe cladiri si terenuri, dar si dreptul de pensionare anticipata cu cinci ani, anunta Capital.ro.

Autostrada Soarelui va fi inaugurata joi, 29 noiembrie. Ponta si Antonescu taie panglica. Autostrada Soarelui va fi inaugurata oficial si definitiv in ziua de joi, 29 noiembrie. Ultimul tronson Cernavoda - Medgidia, al carui termen de finalizare era ianuarie 2013, va fi deschis circulatiei pe ambele cai de drum. De la eveniment nu vor lipsi liderii USL Victor Ponta si Crin Antonescu. La evenimentul de joi, 29 noiembrie, vor participa premierul Victor Ponta, presedintele Senatului Crin Antonescu si ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Liderii USL vor sosi cu elicopterul la Cernavoda, la ora 15, iar vizita tronsonului va dura o ora. La 19 iulie, circulatia s-a deschis pe o singura cale (pe doua sensuri, dus si intors) pe ultimul tronson al Autostrazii Soarelui, Cernavoda - Medgidia, informeaza Adevarul.

Mineritul ar putea reporni motorul economiei. Peste 250.000 de romani depind de evolutia activitatii miniere, care ar putea renaste. Primul pas a fost facutorganizarea unui referendum local privind mineritul, o premiera in Romania Statul a inchis, din 1998 si pana in prezent, 550 de mine. Dintre acestea, doar 216 au fost reabilitate, iar restul au fost lasate in paragina. In prezent, peste 50% din regiunile miniere si din zonelemono industriale sunt la pamant, iar oamenii fie sunt someri, fie nu au unde munci, iar majoritatea tinerilor au ales sa plece din aceste zone. Totusi, o ramura a economiei, care a pus la pamant zeci de localitati dupa ce s-au inchis exploatarile -cea miniera - ar putea renaste. Asta, dupa ce mai marii judetului Alba au decis sa organizeze un referendum local privind mineritul in Muntii Apuseni, o premiera in Romania, scrie EVZ.

Prognoza: 2015 - anul revenirii PIB la nivelul din 2008. 2016 - anul revenirii salariului real. Romania va reveni la PIB-ul din anul 2008 de-abia in 2015, potrivit datelor publicate de Comisia Nationala de Prognoza la finele saptamanii trecute. Cresterea economica pe anul in curs a fost estimata la 0,7%, la mijlocul intervalului de 0,5%- 0,9% anuntat recent de Comisia Europeana, in conditiile in care sectorul agricol ar urma sa sufere o contractie de 15%. Practic, pentru ultimul trimestru al anului, CNP a calculat o crestere economica probabila de 0,9%, care ar urma sa ridice la 0,7% per total 2012 rezultatul de doar 0,2% inregistrat dupa primele trei trimestre. Pentru urmatorii patru ani se anunta un avans modic, de 2% in 2013 si de 2,5% in 2014, insuficient pentru a reface reculul din 2009 - 2010, si o plafonare la nivelul de 3,2 - 3,3% pentru 2015 - 2016, anunta Cursdeguvernare.ro.

Cine se poate muta intr-un spatiu de birou tip hub. Oricine poate deveni membrul unui hub sau co-working space, dar cele mai multe astfel de spatii sunt dedicate persoanelor din tehnologie, comunicare si design, inclusiv arhitecti si creatori de bijuterii. Vlad Isac, cofondatorul CoworkTM din Timisoara, spune pentru startups.ro ca oricine poate lucra acolo, pentru orice perioada de timp. Capacitatea maxima a acestui spatiu este de 12 persoane, care a fost acoperita intre lunile aprilie si octombrie, anul acesta, dar din luna noiembrie, una din companiile formate s-a mutat in birourile proprii, astfel ca in prezent sunt zece rezidenti. CoworkTM a fost lansat acum doi ani, informeaza Startups.ro.

Munca "la negru" - ce inseamna si ce impact are asupra societatii. Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca "la negru" si reprezinta o activitate profitabila desfasurata inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca. Desi noua legislatie a muncii a inasprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru (inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda penala pentru cei care au mai mult de 5 angajati fara forme legale), fenomenul ramane unul de proportii in Romania. Oficial munca la negru nu este monitorizata dar datele care s-au vehiculat in presa in ultimii ani indica faptul ca unul din trei angajati romani lucreaza fara forme legale, iar evaziunea fiscala rezultata din neplata impozitelor si a contributiilor sociale costa economia statului peste 2,7 miliarde de euro pe an (date care nu sunt oficiale), scrie WorkFinder.

Audi vrea o diferentiere mai clara intre modele. Despre conceptul Crosslane Coupe, prezentat de Audi la Salonul de la Paris, din aceasta toamna, s-a spus ca are un rol foarte important in evolutia marcii. Nu atat prin prisma tehnologiei (propulsie hibrid), cat mai ales prin noul limbaj de design. O serie de detalii prezente la acest concept de crossover decapotabil se vor regasi la viitoarele modele, cu scopul de a introduce o diferentiere vizuala mai clara intre modele, mai ales la cele din gama Q. Seful de design de la Audi, Wolfgang Egger, declara ca marca germana are nevoie de ceva nou in infatisare, insa fara a provoca o ruptura in ceea ce priveste traditia. Este oarecum surprinzator ca Audi cauta aceasta diferentiere vizuala la modelele SUV si crossover, din moment ce ea s-ar impune mai degraba in cazul limuzinelor, anunta 24auto.ro.