Falimentul unui mecanism de baza al economiei. Tepele prin intermediul cecurilor si biletelor la ordin s-au triplat anul trecut. Pagube pentru care nu plateste nimeni desi legea o cere, iar de suferit au afacerile de buna-credinta. Din cauza teparilor devine aproape imposibil sa faci afaceri corecte in Romania Intr-o economie de piata functionala, instrumentele de plata la termen sunt pilonii comertului. Explicatia este simpla: mai ales intr-o perioada de criza, intreprinzatorii, lipsiti de lichiditati si amanati la randul lor, de pe o luna la alta, de propriii lor debitori, prefera sa achite produsele comandate la 30-60-90 de zile. Doar ca, dupa cum bine se stie, romanii stiu sa profite de orice mana intinsa. Asa a aparut un mecanism complex si extins de fraudare: persoane din medii sociale diverse isi dau seama ca se pot imbogati peste noapte (la propriu), asa ca-si infiinteaza o firma (al carei administrator este, de cele mai multe ori, un om al strazii), apoi achizitioneaza cantitati uriase de marfa, pe care ar urma sa le achite prin file cec sau bilete la ordin. Cand plata ajunge la termen, creditorul descopera ca debitorul are conturile goale si, de multe ori, ca a intrat in insolventa, scrie Capital.ro
Bugetul pe 2013 : Consideratii despre cine-l finanteaza si cu ce. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea declara saptamana trecuta ca va deplasa accentul alocarii banilor inspre cofinantarea proiectelor ce pot fi derulate cu fonduri europene. Practic, ce se poate finanta din bani europeni nu va mai finantat din fonduri proprii, ideea fiind de a amplifica la maxim efectul banilor destinati investitiilor. Pe aceasta cale, sumele venite de la UE ar trebui sa urce pe traiectoria (posibila) de 6,1 miliarde lei in 2011, 8,1 miliarde lei in 2012 si 11,2 miliarde lei in 2013. Exista, insa, o problema. Controlul utilizarii banilor va trebui sa fie mult mai strict, de aceea, ramane de vazut daca nu cumva interesul pentru asemenea investitii va scadea, date fiind posibilitatile reduse de "sifonare" a banilor, scrie cursdeguvernare.ro
Deutsche Welle: IMM-urile, coloana vertebrala a economiei germane. Concernele germane incluse in topul celor mai valoroase 100 la nivel mondial exporta, in medie, cam 75 la suta din productie, fiind astfel putin dependente de fluctuatiile de pe piata interna, explica Trudbert Merkel, strateg sef pe pietele de actiuni la banca DEKA. Exporturile germane au atins, anul trecut, o noua cifra record. Cele destinate importatorilor de peste Ocean au reusit sa compenseze exporturile ceva mai slabe avand ca destinatie zona euro. Orientarea catre export este doar una din cauzele care a generat ascensiunea concernelor germane. Actiunile germane au devenit din nou atragatoare. "Intreprinderile germane sunt foarte robuste la nivel international", subliniaza Merkel. Si totusi, daca ne gandim ca economia germana este a patra cea mai puternica din lume, e greu de inteles de ce doar cinci concerne germane se afla in top 100, pozitia cea mai buna fiind detinuta de Volkswagen, care ocupa abia locul 58....
The Economist: Pe cine se bazeaza businessul global. Serviciile secrete vad, in general, lumea in tonuri grave. Si totusi, din ultimul raport al Consiliului National de Informatii al SUA (CNI) curge lapte si miere. Tendinta care va marca economia globala in urmatoarele decenii va fi ascensiunea clasei mijlocii. In Marea Britanie, tara care a dat tonul revolutiei industriale, venitul per capita s-a dublat pe parcursul a nu mai putin de 150 de ani. In America, a fost nevoie de trei decenii. Iar in China si India, aceeasi performanta a fost atinsa in doar cativa ani. Intregul proces a dus la "explozia" numarului de oameni care isi permit bunuri de relativ lux, cum ar fi o locuinta draguta sau o scoala buna pentru copiii lor. CNI nu este singura institutie de parere ca, in ciuda crizei prelungite si a turbulentelor din piete, viitorul este reprezentat de noua clasa de mijloc. Compania de consultanta si analiza Boston Consulting Group (BCG) a calculat ca, in India si China, acest segment al populatiei va ajunge la un miliard de oameni pana in 2020, scrie The Economist citat de Capital.ro
S-a pierdut un impozit: tranzactiile valutare prin banci. Daca vinzi 1.000 de actiuni SIF la bursa, platesti impozit de 16% pe profit. Daca cumperi un milion de euro prin banca si il transformi in lei cand cursul va sari din nou, obtinand in felul asta profit, Fiscul n-o sa te deranjeze niciodata. Am mers ieri de la Ana la Caiafa fiscala, pe urmele acestui impozit pierdut. Cand vorbesc de tranzactiile valutare la vedere, nu ma refer la "cetateanul Kane" din Berceni care cumpara 500 de euro azi pentru concediul din Bulgaria, vinde cei 100 care-i raman la un curs mai mare, face profit si da cu tifla Fiscului. Am in vedere persoanele bine mobilate financiar, care tranzactioneaza prin serviciile de private banking sume de la 5 zerouri in sus, la cotatii foarte apropiate de cele oficiale din piata interbancara, si care nu platesc niciodata impozit pe profitul realizat. Iata ce raspunsuri am primit. "Intrebati-i pe cei care sunt acum la Fisc, ei stiu de ce nu se plateste" mi-a spus fostul sef ANAF, Sorin Blejnar, scrie Romania libera.
Ca sa nu fie vanat de CNVM, Gheorghe Iaciu a vandut aproximativ 0,1% din actiunile SIF4. Gheorghe Iaciu a explicat pentru ziarul BURSA ca prin tranzactiile de vineri si luni a revenit la limita legala de detinere. Domnia sa ne-a declarat: "Nu am voie sa detin mai mult de 5% din actiunile SIF4 si, practic, mi-am corectat pozitia conform legii. Aceasta miscare nu are legatura cu ceea ce se intampla la SIF Muntenia. Daca nu ar fi fost limitarea, probabil nu faceam transferurile, dar nu am avut incotro. Acest lucru reprezinta o intrare in litera legii, avand in vedere ca prin cumparare am depasit putin pragul de 5%".
Cum au ajuns medicii americani sa prescrie Ampicilina romaneasca. De ani buni, Antibiotice Iasi nu mai este doar producatorul national strategic de antiinfectioase, ci si un brand recunoscut pe piete ca SUA, Canada, Rusia, CSI, Africa, Orientul Mijlociu, Asia si Europa. In 1977, fabrica obtinea prima autorizare din partea organismului regulator american Food and Drug Administration pentru fluxul de streptomicina, fapt care a deschis portile pietei internationale. In prezent, la 57 de ani de la infiintare, fabrica asteapta inca o vizita din partea acestui organism, pentru a-si reconfirma dreptul de a vinde medicamente in SUA. 18% reprezinta exporturile catre SUA din totalul exporturilor realizate de Antibiotice, iar principalele produse trimise americanilor sunt Nistatina si Ampicilina injectabila, scrie Capital.ro
