Chiritoiu: "Conversia datoriilor CFR Marfa in actiuni nu este ajutor de stat". Cele trei zile pana la finalizarea privatizarii CFR Marfa se anunta tumultoase, avand in vedere ca, in timp ce Comisia de privatizare va derula ultimii pasi din aceasta procedura, sediul Ministerului Transporturilor (MT) va fi pichetat de sindicalisti din cadrul Federatiei Mecanicilor de Locomotiva, care cer oprirea acestei privatizari. Iulica Mantescu, presedintele Federatiei, a precizat: "Incepand de maine (n.r. astazi), Federatia iese in strada si picheteaza MT intre orele 09.00-14.00, opunandu-se metodei de privatizare a CFR Marfa, in care conditiile MT au dovedit ca institutia nu respecta partenerii sociali". Domnia sa a subliniat ca sindicalistii au permisiunea sa picheteze timp de doua saptamani sediul MT, adaugand ca reprezentantii Federatiei nu au fost consultati in niciun pact facut in cadrul procedurii de privatizare a CFR Marfa, scrieBursa.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

Cum arata autostrada pe care trebuia sa circulam de doua luni. Primele sapaturi au inceput in toamna lui 2011, iar din luna aprilie trebuia sa parcurgem cei 82 de kilometri de autostrada dintre Orastie si Sibiu in doar 40-45 de minute. La cum arata acum lucrarile mai avem de asteptat cateva luni bune. Cel putin o ora si jumatate este necesara pentru a putea ajunge de la Orastie la Sibiu, iar acest timp se poate scoate daca depasesti in unele localitati limita de viteza de 50 km/h, sau chiar de 30 km/h pe unele portiuni, si mai ales daca ai norocul sa nu fie blocat traficul in Sebes, unde deseori astepti chiar si o ora intreaga pentru a traversa orasul. In urma cu doi ani, iunie 2011, autoritatile de atunci semnau contractele pe cele patru loturi ale tronsonului Orastie-Sibiu si promiteau ca din aprilie 2013 vom putea circula pe cei 82 de kilometri de autostrada. Ce s-a intamplat? Pe scurt: descarcarea siturilor arheologice, doua ierni lungi cu precipitatii abundente, blocarea Programului Operational Sectorial -Transporturi (POS-T) - 85% din valoarea totala eligibila fiind asigurata de Comisia Europeana prin Fondul de Coeziune-, si alunecari de teren, anuntaCapital.ro.

Cum a evoluat pretul real al aurului de la 1800 si pana astazi. Fie ca baza a unitatii monetare a unei tari, luat in comparatie cu valoarea altor active sau folosit in fixarea cursurilor de schimb, pretul aurului a fost dintotdeauna atent urmarit. De la izbucnirea crizei, el a devenit unul dintre cei mai relevanti indicatori pentru increderea investitorilor, pentru care a devenit una adevarat refugiu in fata volatilitatii preturilor si a cursurilor valutare. La sfarsitul anului 2010, Robert Zoellick, presedintele de atunci al Bancii Mondiale, propunea reintroducerea etalonului aur, un sistem monetar in care unitatea economica standard de cont este o masa fixa de aur. Se propunea astfel revenirea la sistemul in care pretul metalului pretios sa fie referinta in stabilirea cursurilor de schimb - valoarea unei monede sa fie echivalata cu o cantitate fixa de aur, nivel stabilit prin lege, informeazaAdevarul.

Raport dramatic. Investitiile straine directe au scazut cu 35% in primele patru luni. Investitiile straine directe au totalizat in primele patru luni 322 milioane de euro, in scadere cu aproape 35% fata de perioada similara a anului trecut, cand a fost raportat un nivel de 494 milioane de euro, a anuntat luni Banca Nationala a Romaniei (BNR), potrivit Mediafax. Creditele intragrup au insumat in perioada analizata 191 milioane euro, iar participatiile la capital consolidate cu pierderea neta estimata 131 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR. In luna aprilie s-a intregistrat cel mai ridicat nivel al fluxului de capital strain atras de Romania de la inceputul anului, respectiv 111 milioane de euro. Fata de martie, cand investitiile straine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an), in aprilie a fost consemnat un avans de 2,3 ori. In februarie, investitiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar in ianuarie 103 milioane de euro, scrieRomania Libera.

Cupru Min, disputat de Glencore, Trafigura si Dundee Precious Metals. Interesele din zona resurselor naturale au inceput sa se intensifice in ultima perioada, mai cu seama dupa ce Guvernul a decis modificarea legii minelor astfel incat activitatea de minerit sa fie relansata. Peisajul celor intresati de resursele naturale ale tarii incepe sa prinda contur, in aceasta ecuatie intalnind companii de talie mondiala precum Glencore sau Trafigura. O situatie similara are loc si la societatea Cupru Min Rosia Poieni care detine circa 60% din rezervele de cupru ale tarii noastre, unde se doreste incheierea unui parteneriat strategic pentru atragerea unor investitori. Acestia vor primi, in schimbul investitiilor de mediu si tehnologizare, o parte din productia de cupru a minei din Abrud. Printre companiile intresate de activitatea de la Rosia Poieni ii intalnim pe elvetienii de la Glencore si Trafigura, numele acestora fiind confirmat de catre ministrul Economiei, Varujan Vosganian, anuntaBursa.ro.

Gigantul olandez Spar, la al doilea eşec în România. Ce datorii au rămas în urmă. Compania braşoveană care a deschis în franciză magazinele Spar în 2011 a lăsat în urmă datorii de peste 2,6 milioane de lei. SC Retail D&I 2011 SRL, deţinută de familia Butum, a intrat în insolvenţă în martie anul acesta. Cel mai mare creditor al companiei este Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, care are de recuperat 1,9 milioane de lei, reprezentând 70,7% din valoarea totală a creanţelor. De asemenea, CEC s-a înscris la masa credaşă pentru a recupera 650.655 de lei, adică 25,4% din valoarea totală a creanţei, scrie Economica.net

Draxlmaier investeste in Romania pentru piese Maserati si Mercedes. 20 de milioane de euro la Codlea pentru linia destinata Maserati. Alte 20-25 de milioane la Satu Mare, pentru componente Mercedes-Benz. Draxlmaier mizeaza pe Romania. Draxlmaier, companie aflata pe locul 67 in clasamentul mondial al producatorilor de componente auto, a transformat Romania in cel mai puternic pol industrial al sau. Fara mult tam-tam, oficialii companiei germane cu sediul la Vilsbiburg, in Bavaria, au investit din 2003 pana in 2011 peste 150 de milioane de euro si au deschis nu mai putin de cinci uzine care produc cablaje, sisteme electrice, piese din cauciuc si plastic si sisteme pentru interior pentru marci prestigioase precum Mercedes-Benz, Audi, Porsche, BMW, Maserati, Jaguar, Land Rover, Volkswagen sau Fiat, informeazaCapital.ro.

SEAT Leon Verde, prototipul unui hibrid. Acest hibrid reincarcabil, prezentat pe baza celei mai noi generatii SEAT Leon, face parte din proiectului public-privat Cenit Verde. Scopul proiectului este studierea si dezvoltarea de tehnologii care sa faciliteze introducerea vehiculelor electrice in Spania. Prototipul este dotat cu un motor electric (zero emisii) de 100 CP si unul pe benzina de 1.4 litri si 120 CP, precum si cu o cutie de viteze in 6 trepte, adaptata si optimizata la propulsia hibrida. Leon Verde parcurge pana la 50 km in mod electric, gratie bateriei de 8.8 kWh Ficosa si sistemului avansat de racire. SEAT nu s-a limitat la simpla producere a unui vehicul hibrid, ci impreuna cu partenerii Cobra, Endesa, Iberdrola si Red Electrica de Espana, a definit un sistem complex de tarifare si de management inteligent, care permite interactiunea vehicului cu reteaua de electricitate. Acesta face posibila incarcarea eficienta a masinii. De exemplu, in cazul unui vehicul parcat 12 ore, reincarcarea nu va incepe imediat dupa conectarea la retea, ci doar cand cererea de energie din retea va fi mica, pentru a scadea costurile de reincarcare, scrie24auto.ro.