Nita: "Distribuitorii privati de energie isi exporta profiturile". Societatile private de distributie a energiei electrice (n.r. filiale Electrica achizitionate de Enel Italia, E.ON Germania si CEZ Cehia) isi exporta profiturile ca sa nu plateasca impozite si taxe in Romania, iar calitatea serviciilor prestate consumatorilor lasa de dorit, acuza ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita. Domnia sa a declarat, ieri, intr-o conferinta pe teme energetice: "Ne-am asteptat ca, prin privatizarea companiilor de distributie, calitatea serviciilor sa creasca. Dar nu este asa. Cele mai multe reclamatii le avem in ceea ce priveste companiile private. Este vorba de calitatea investitiilor si de relatia cu clientii. Este timpul ca aceste companii sa se alinieze la standardele europene si in ceea ce priveste piata din Romania. Trebuie ca aceste companii sa-si revizuiasca politica de distributie a energiei in Romania. Intelegem ca exportam profiturile si internalizam cheltuielile, dar acest lucru nu trebuie facut in detrimentul consumatorului, fie el casnic sau industrial", scrieBursa.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

Romania si-a redus suprafata padurilor. Judetele care recolteaza cel mai mult lemn. Lemnul recoltat din padurile Romaniei, tara care in ultimii 75 de ani si-a redus cu 15% suprafata padurilor, a atins in 2012 un volum record de 19 milioane de metri cubi, adica maximul ultimilor 23 de ani. Comparativ cu 2011, cresterea este de 2% insa fasa de anul 2000, cand volumul recoltat de lemn s-a ridicat la 14,284 milioane mc, avansul este de 33%. De asemenea, fata de 1990, cand s-a recoltat un volum de 16,64 milioane mc, cresterea este de 14%. Ani buni pentru recoltarea lemnului au fost si 2007 si 2011, cand au fost consemnate niveluri record de 17,082 milioane mc si, respectiv, 18,7 milioane mc, potrivit Agerpres. Judetele in care se taie cel mai mult lemn sunt si cele mai bogate in astfel de resurse, aproape 50% din ceea ce s-a recoltat anul trecut provenind din zona de Nord Est - 28 % (Bacau, Botosani, Iasi, Suceava, Neamt si Vaslui) si din zona Centru - 22% (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu). Din regiunile Nord-Vest au fost recoltate - 13%, din Vest - 12%, Sud - 10%, Sud-Vest - 8% si Sud-Est - 7%, anuntaCapital.ro.

Romania, repetentul fiscal al Europei: Noi - campioni la TVA pe mancare, nemtii - la coada topului. Varfurile progresului din Uniunea din care facem parte au ales sa nu puna biruri insuportabile pe mancare. Nu mai putin de 15 state din UE au cote reduse de TVA pentru alimente. Si nu este vorba de reduceri simbolice. 4% in Italia, tot atat in Spania sau 6% in Olanda. Liderul Uniunii, Germania, a ales pentru populatia lui o cota de TVA de doar 7%. Polonia, tara luata de obicei in calcul vizavi de Romania in ce priveste marimea populatiei sau dezvoltarea, are un TVA de doar 5% la alimente. In fapt, potrivit Eurostat, pretul mancarii din Polonia e acum mai mic decat in Romania, situatie inregistrata in premiera anul trecut. Pana si Ungaria, care a socat toata Europa cu o cota record de TVA, de 27%, are cota redusa pentru lactate si cereale (18%), informeazaEconomica.net.

Mizele vanzarii pe bucati a Oltchim. Disperat sa obtina finantare ca sa mai supravietuiasca pana la privatizare, combinatul Oltchim Ramnicu Valcea incepe sa vanda din active. Scoasa la mezat acum este divizia care se ocupa cu fabricarea profilelor din PVC pentru usi si ferestre. Odata cu vanzarea Ramplast, de la brand la active, vor disparea si scandalurile legate de capusarea ani la rand a acestei activitati, care in anii de boom din sectorul constructiilor putea sa aduca bani frumosi combinatului. "Instalatia este in continuare rentabila, ea nu este legata tehnologic de Oltchim", ne-a explicat Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim. Potrivit acestuia, vanzarea Ramplast e penultimul pas pana la falimentul combinatului, scrieEVZ.

Bancile se imprumuta tot mai ieftin in lei, insa nu dau drumul creditarii in moneda nationala. Banca Natioanla a Romaniei (BNR) a redus luni, pentru a treia sedinta consecutiv, dobanda "cheie" de politica monetara, cea care "da tonul" dobanzilor la credite, reprezentand costul la care bancile comercianle fac rost de lei. Consiliul de Administratie al BNR a decis reducerea dobanzii la 4,25%, de la 4,5%. Ciclul de relaxare a politicii monetare a inceput in iunie, cand dobanda a scazut de la 5,25% la 5%, o luna mai tarziu fiind redusa cu alte 0,25 puncte procentuale (pp). Cu toate acestea, in acelasi interval, dobanzile practicate de bancile comerciale au scazut de trei ori mai putin, respectiv cu 0,21 puncte procentuale (pp) in cazul imprumuturilor in lei acordate populatiei si cu 0,58 pp in cazul imprumuturilor in lei acordate companiilor, in conditiile in care ROBOR, mai exact dobanda la care bancile se crediteaza intre ele, a scazut in linie cu dobanda de politica monetara, respectiv cu 0,71 pp, anuntaGandul.

Consiliul Concurentei: "Notificarea depusa de GFR este valabila". Notificarea depusa de Grup Feroviar Roman (GFR) la Consiliul Concurentei (CC), pentru obtinerea avizului privind procesul de privatizare a companiei CFR Marfa, este valabila, potrivit unei note trimise de CC catre GFR (castigatorul procedurii de vanzare a pachetului majoritar de actiuni de la CFR Marfa), dupa cum ne-au spus surse apropiate tranzactiei. Nota citata "confirma intrunirea conditiilor pentru ca notificarea operatiunii de concentrare economica prin care Grup Feroviar Roman a dobandit controlul unic direct asupra CFR Marfa sa fie considerata valabil depusa". Autoritatea de Concurenta subliniaza ca valabilitatea depunerii nu vizeaza si informatiile supuse analizei Consiliului, precizand: "Analiza informatiilor din fomularul de notificare si din anexele atasate acestuia, cu scopul de a determina daca sunt corecte si complete, poate conduce la solicitari de completare si/sau confirmare in maximum 20 de zile de la data notificarii", informeazaBursa.ro.

Studiu: Jumatate din PIB este generat de industrii care folosesc drepturile de proprietate intelectuala. Aproape jumatate din produsul intern brut al Romaniei este generat de afaceri care utilizeaza intensive drepturile de proprietate intelectuala, potrivit unui studiu al Oficiului pentru Armonizare in cadrul Pietei Interne (OAPI). Cu o cota de 44,7%, Romania se afla in primele patru state din Europa, la acest indicator. In comunicatul remis de OAPI, institutia responsabila de marci inregistrate, patentarea design-urilor si brevete la nivelul UE, se mentioneaza ca peste o treime din PIB-ul UE, respectiv 38,6% (4.700 miliarde euro), este generat de industriile care utilizeaza intensiv drepturile de proprietate intelectuala, iar 25,9% din locurile de munca sunt asigurate in mod direct de aceste activitati, respectiv 77 milioane de locuri de munca, scrieCapital.ro.