Penalitatile contractuale - sau cum sa mai facem rost de niste bani la buget. Pentru a obtine bani din orice la buget, Fiscul recurge la intruziune in contractele intre partenerii comerciali, obligand firmele care au de incasat facturi sa aplice clientilor penalitati pentru intarziere, sporind ilegal obligatiile de plata a TVA. In goana dupa bani, Fiscul devine un mic judecator si verifica modul de indeplinire a obligatiilor contractuale incheiate de contribuabilii platitori de impozit pe profit cu partenerii de afaceri (clienti). Mai exact, daca Fiscul constata ca exista sume neachitate sau care au fost achitate cu intarziere de catre clienti, iar contribuabilul nu a solicitat si/sau inregistrat in evidentele contabile penalitati (venituri impozabile), se procedeaza la majorarea din oficiu a bazei impozabile cu suma reprezentand penalitatile de intarziere la care acesta ar fi fost (sau nu?) indreptatit, scrie Capital.

Business reportFoto: Colaj foto

Ce platim de fapt in factura de electricitate. Energia inseamna doar o treime. Potrivit formulei de constructie a pretului final al energiei electrice, cea mai mare componenta de pret o reprezinta tarifel de sistem si taxele colectate de stat. In conditiile unui an 2014 cu conditii climatice normale, orice modificare a tarifelor sau a taxelor aduce cu sine mariri de pret. Pretul final pe care il platim pentru energia electrica contine 10 componente, dintre care pretul propriu-zis al energiei reprezinta doar 30,9%, potrivit datelor Transelectrica. Acest procent reprezinta o medie, in functie de cosul de energie de care beneficiati, in functie de zona si furnizorul ales. Restul componentelor sunt o suita de taxe si tarife care maresc pretul curentului de trei ori, de la producator la consumator acasa, scrie Econimica.net.

Dinamiteaza noile taxe competitivitatea exporturilor? Introducerea unui impozit pe constructiile speciale din sectoarele energie, telecomunicatii, utilitati, transport si infrastructura va afecta platitorul direct, dar si consumatorul final - apreciaza Consiliul Investitorilor Straini (FIC). Un alt risc identificat de investitori este esecul viitoarelor privatizari, potrivit unui comunicat remis luni presei de catre FIC. "Semnalele negative in ceea ce priveste instabilitatea fiscala pot afecta intr-un mod nedorit procesele de privatizare si/sau listare la bursa a companiilor de stat, initiate de catre Guvern, prin reducerea beneficiilor obtinute de catre statul roman, blocarea sau chiar esecul proceselor in sine", spun investitorii, scrie Romania libera.

Acum avem si Romgaz,cum procedam? Visul pietei de capital s-a implinit: astazi va incepe tranzactionarea actiunilor Romgaz, cel mai mare producator de gaze din tara noastra. Fericirea brokerilor ar trebui sa fie la cote maxime, mai ales ca listarea are loc in conditiile in care statul nu pare sa fie un fan al Bursei de Valori Bucuresti. Ne putem da seama de asta dupa faptul ca a ales sa listeze Romgaz si la Londra, sub forma de certificate de depozit (GDR-uri), sub justificarea ca nu sunt destui bani in tara pentru pretentiile sale de pret, ca apoi sa isi coboare substantial asteptarile, creand o situatie bizara in privinta declaratiilor facute de responsabili. Mai mult, premierul Victor Ponta este, astazi, in Marea Britanie sa lanseze GDR-urile la tranzactionare, in loc sa participe la ceremonia de la BVB - o alta ierarhie in optiuni despre care putem spune ca este bizara, scrie Bursa.

Germania, atacata din toate partile si de ce nemtii nu vor sa mareasca consumul intern. Afaceristii americani ar putea privi politica industriala a Germaniei cu putina invidie. Germania se pare ca este dispusa sa faca orice pentru a-si sustine industria de manufacturi iar beneficiile sunt clare ca lumina zilei. Cu un sector de manufacturi care vibreaza iar exporturile infloresc, nimic nu poate fi mai bun pentru brandul de tara al Germaniei atunci cand vine vorba de masinarii, echipament tehnic sau tehnologia auto. In acelasi timp, Germania este privita de multe ori ca baiatul bun - respecta proprietatea intelectuala si legile internationale in timp ce conduce Europa afara din mocirla datoriei publice si a iresponsabilitatii fiscale, scrie Europolitics.ro.

Branza romaneasca, sufocata de importuri. Vine marfa inclusiv din SUA. Retailerii internationali din Romania aduc tot mai sustinut de peste granite branzeturi pe care le produc, de altfel, si procesatorii activi pe plan local. Importurile au ajuns de patru ori mai mari decat exporturile, in timp ce pentru romani a devenit mai profitabil sa vanda lapte materie prima. In primele sapte luni ale acestui an Romania a importat branzeturi (branza si cas) de peste 4 ori mai mult decat a exportat. Gasim pe rafturile magazinelor produse din Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Austria, iar, mai nou, si produsele americane au inceput sa isi faca loc pe piata, scrie Economica.net.

Marile banci, prea mari sa falimenteze si prea mari pentru lege. Banca centrala si guvernul Statelor Unite au alocat trilioane de dolari pentru salvarea marilor banci americane la apogeul crizei. Totul a fost justificat prin dimensiunea si caracterul sistemic al acestora. Atunci erau "prea mari pentru a intra in faliment", deoarece exista riscul declansarii unei prabusiri in lant a sistemului financiar global. Acum, bancile mari au devenit si mai mari, fiind capabile, asemenea unor gauri negre gigantice, sa distorsioneze nu spatiul si timpul, ci mediul economic, financiar si chiar pe cel juridic. Bloomberg scria recent ca autoritatile de reglementare din SUA analizeaza posibila implicare a bancii Goldman Sachs in manipularea cursurilor valutare, scrie Bursa.

Competitivitatea Romaniei (9). Inovarea, inovarea in criza, inovarea romaneasca. Romania se plaseaza pe locul 97 intre cele 148 state analizate in Raportul Global privind Competitivitatea 2013 - 2014 in ceea ce priveste inovarea si implementarea de noi tehnologii. In cadrul UE, ne situam in ultima din cele patru categorii de state, departajate dupa mai multe grupe de criterii care vizeaza diferitele aspecte ce conditioneaza inovarea. De la lansarea initiativei privind inovarea in Europa 2020, care a avut loc in octombrie 2010, cea mai mare parte a statelor UE si-au imbunatatit performantele. Din pacate, Romania face parte din grupul de opt state care au inregistrat o diminuare a performantelor, scrie Cursdeguvernare.ro.

Vremea masinilor electrice nu a venit. Renault-Nissan admite ca a gresit calculele. Vanzarile de masini electrice sunt cu mai bine de patru ani in urma estimarilor, a recunoscut Carlos Ghosn, Seful Aliantei Renault-Nissan. Oficialul admite pentru prima data ca vanzarile cumulate ale celor doua companii nu vor atinge, la timp, tinta. Intr-un interviu acordat publicatiei Financial Times seful Renault-Nissan s-a declarat ingrijorat de evolutia vanzarilor de masini electrice. Ghosn admite pentru prima data ca piata asa-numitelor ZEV (Zero Emissions Vehicle) nu se ridica la nivelul asteptarilor sale si ca tinta de a vinde 1,5 milioane de unitati - cumulat, Renault si Nissan - pana in 2016 nu va fi atinsa, scrie Capital.

Fiscul din Bacau scoate la licitatie un avion cu 13 milioane de lei. Agentia Judeteana a Finantelor Publice Bacau scoate la licitatie un avion civil de tip BAE AVRO RJ 70, provenit din India, la un pret de pornire de 12,9 milioane de lei (2,86 milioane de euro). Licitatia va avea loc la 22 noiembrie, la sediul Agentiei Judetene a Finantelor Publice Bacau. Avionul civil din India este de tip BAE AVRO RJ 70 nr. VD-MDN, S/N E 1252. Cel mai probabil, avionul a ajuns in proprietatea statului dupa ce acesta a fost dus pentru reconditionare la uzina de avioane Aerostar Bacau si nu a mai fost ridicat de proprietari, scrie Adevarul.