Bursa din Bucuresti bate Budapesta. Valoarea de piata a companiilor romanesti listate la Bursa din Bucuresti (capitalizarea) este cu cinci miliarde (36%) mai mare decat cea a companiilor de la Bursa din Bucuresti. Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) valoreaza aproape 20 de miliarde de euro, chiar si fara Erste Group Bank AG si fara dezvoltatorul imobiliar NEPI (inregistrat in Africa de Sud), care sunt listate si pe piata noastra. In acelasi timp, valoarea de piata (capitalizarea) companiilor de la Bursa din Budapesta nu ajunge la 15 miliarde de euro. Patru companii romanesti de laBVB valoreaza peste un miliard de euro: OMV Petrom (SNP, 6,05 mld. euro), Romgaz (SNG, 2,99 mld. euro), Fondul Proprietatea (FP, 2,62 mld. euro) si BRD (1,45 mld. euro). Listarea Electrica va adauga aproape 900 de milioane de euro la capitalizarea BVB. Cele 78 de companii de pe piata principala a BVB au o capitalizare de circa 18 miliarde de euro, la care se adauga valoarea sutelor de companiide pe piata Rasdaq, de putin sub doua miliarde de euro, noteaza economica.net.

Business reportFoto: Colaj foto

Cascavalul a adus profituri "grase" pentru cei mai importanti jucatori din piata. In ciuda faptului ca piata cascavalului a stagnat in ultimii ani, producatorii si distribuitorii se bucura de vanzarile anuale de aproximativ 15.000 de tone in ceea ce priveste volumul, si la aproape 500 de milioane de lei, cand vine vorba de valoare. In conditiile in care cascavalul reprezinta un produs scump care nu se regaseste in cosul zilnic de cumparaturi, marii jucatori din piata de branzeturi sustin ca vanzarile din acest sector nu au inregistrat evolutii spectaculoase in ultimii ani. Asadar, vanzarile anuale de cascaval se ridica la aproximativ 15.000 de tone in ceea ce priveste volumul, si la aproape 500 de milioane de lei,cand vine vorba de valoare, informeaza Capital.ro.

BNR angajeaza de la ingrijitori si paznici la consilieri juridici. Salariul mediu sare de 1.000 de euro. Banca Nationala a scos la concurs 16 posturi, cu responsabilitati diverse. Se cauta specialisti in sisteme de securitate, juristi, economisti, IT-isti dar si ingrijitori sau paznici. La sucursala Brasov, de exemplu, BNR are nevoie de un ingrijitor care sa aiba liceul absolvit cu diploma de bacalaureat. Candidatul va sustine trei teste anume proba practica, evaluarea compatibilitatii cu postul(interviu) si interviul profesional. Banca centrala mai are nevoie si de un consilier juridic la caruia i se cer studii superioare in domeniul juridic, studii de masterat, cunostinte in domeniul utilizarii computerului si abilitati in ceea ce priveste limba engleza. Celelalte posturi scoase la concurs de BNR pot fi consultate AICI. Salariul mediu net lunar in BNR a fost anul trecut de circa 5.000 de lei triplu fata de salariul mediu net pe economie.si echivalent cu salariul unui ministru. Desi BNR nu face publice aceste date, ele reies din impartirea cheltuielilor cu personalul, publicate in raportul anual, la numarul de angajati, conform economica.net.

Simulare: cat de avantajoasa este, de fapt, "electorata" pentru romani. O simulare realizata de Consiliul Fiscal pentru un imprumut caruia i se aplica schema fiscala pentru restructurare, masura denumita "electorata", arata ca debitorul va avea in final o dobanda mai mare de achitat care este acoperita in mica masura de economia de la plata impozitului pe venit prin deducerea aplicata de stat, astfel ca masura nu este atractiva pentru datornici. Luand in calcul un exemplu al valorii ramase de rambursat de catre un client de 26.651 lei, cu o dobanda anuala efectiva (DAE) de 10,2% si o perioada ramasa din contract de 6 ani, clientul plateste in mod normal o rata lunara de 496,2 lei si o dobanda totala de 9.087,37 lei. In cazul restructurarii cu deducere fiscala, cu reducerea ratei de maxim 35% si prelungirea scadentei cu doi ani, rata lunara va fi de 322,68 lei in primii doi ani si de 448,97 lei in urmatorii 6 ani. In aceasta situatie, clientul va plati o dobanda totala de 13.419 lei, cu 4.331,63 lei mai mult, iar economia de la plata impozitului pe venit se situeaza la 1.293 lei, creditul avand un cost anual efectiv de 9,62%, scrie Adevarul.

CITR considera benefice modificarile la Legea insolventei. Specialistii in insolventa ai CITR considera benefice modificarile la Legea insolventei (care intra in vigoare astazi), considerand ca acestea vor fluidiza procesul judiciar si vor avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, se arata intr-un comunicat transmis redactiei Bursa.ro. In forma finala a legii, au fost introduse noi standarde benefice pentru procedura, precum cel al inventarierii averii debitorului in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus pentru perioada observatiei etc. Sunt practici pe care CITR le sustine de multa vreme, intrucat ele asigura fluenta procedurii.

Viitorul nu suna prea bine pentru IMM-uri. Situatia IMM-urilor din tara noastra nu este deloc fericita, iar acest lucru este vizibil din perspectivele antreprenorilor pentru urmatorii ani, din care reiese ca cel mai pregnant obiectiv este pastrarea afacerii la nivelul actual. Companiilor mici si mijlocii din tara noastra au tinte de performanta foarte limitate. Mai exact, principalul obicetiv la IMM-urilor pentru urmatorii doi ani este mentinerea afacerii la dimensiunile actuale, conform unui studiu realizat de Consiliul National al Inreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Sectorul IMM-urilor, ca si populatia, nu simte iesirea din criza asa cum se simte la nivel macroeconomic, drept pentru care pastrarea afacerii la nivelul la care se gaseste in prezent este un deziderat pozitiv. Starea de incertitudine a antreprenoriatului din tara noastra este vizibila in activitatea de previzionare. In ciuda imbunatatirii procentelor fata de anul trecut, 42,8% dintre IMM-uri nu elaboreaza planuri pentru urmatorii doi ani, scrie Capital.

Cat a cheltuit statul pentru protectia sociala in 2012. Cheltuielile privind protectia sociala (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protectie sociala) s-au ridicat la 91,5 miliarde de lei, in 2012, cunoscand o crestere de aproape 1% fata de anul precedent, scrie Mediafax. Veniturile de protectie sociala in anul 2012 au insumat 92,9 miliarde de lei, in crestere cu 4,7% comparativ cu anul precedent, a anuntat vineri Institutul National de Statistica (INS). Ponderea veniturilor de protectie sociala in Produsul Intern Brut (PIB - date semidefinitive) a fost de 15,8%, in scadere cu 0,1 puncte procentuale fata de anul anterior, mai scrie sursa citata. Ponderea in PIB a acestei categorii de cheltuieli a fost de 15,6%, in scadere cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2011. Cheltuielile cu prestatiile sociale (exclusiv costurile administrative si alte cheltuieli) in anul 2012 au reprezentat 15,4% din PIB, in scadere cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2011, scrie Romania Libera.