Uzinele Republica, a caror istorie este legata de industriasul Nicolae Malaxa, se zbat in faliment. Uzinele Republica, a caror istorie este legata de industriasul interbelic Nicolae Malaxa, se zbat in faliment de aproape zece ani, perioada in care au fost vandute toate utilajele si peste 14 hectare de teren si constructii de patrimoniu la un pret de circa 15 mil. euro, in vederea acoperirii unei datorii de 62 mil. euro, mare parte catre statul roman. Ultimele 11 hectare de teren din fosta platforma sunt scoase la vanzare la un pret de 15 mil. euro, care urmeaza a fi scazut drastic in urma reevaluarii. Dupa declansarea falimentului Republica, in luna mai 2005, activele fostei fabrici au fost scoase la vanzare bucata cu bucata. In noiembrie 2007, compania indiana Maharashtra Seamless a cumparat utilajele care alcatuisera linia de productie a tevilor petroliere la un pret de 6,21 mil. euro. Acestea au fost dezmembrate si transferate la o noua unitate de productie din India, scrieCapital.ro.
"Criza francului elvetian". Cum a esuat BNR in reglementarea creditelor in valuta. Aprecierea masiva a francului elvetian a reaprins discutiile despre pericolul creditelor in valuta. Se cauta vinovatii pentru indatorarea populatiei in monede straine. Sunt acuzati de-a valma bancile hraparte ori clientii inconstienti. In spatele pietei sta, insa, si Banca Nationala a Romaniei, cu regulamentele sale, care au contribuit in ultimii zece ani la situatia de fata. Banca Centrala a Elvetiei a dezlegat francul de euro si l-a lasat sa umble liber si mult mai valoros. Aprecierea francului a adus dureri de cap in tarile unde bancile au dat credite in aceasta moneda, desi debitorii obtineau veniturile in monedele nationale lovite de criza. In Romania ultimelor zile, multi politicieni si analisti discuta prin studiourile televiziunilor despre "criza francului" si se lanseaza fie in solutii populiste vatamatoare pentru banci, fie antagonizeaza populatia debitoare, anuntaEconomica.net.
Aurul de la Rosia Montana va face victime curand: platim 2 miliarde de euro despagubiri sau facem jocul canadienilor? Cine si-a inchipuit ca Gabriel Resources, compania canadiana care intentioneaza sa exploateze aurul de la Rosia Montana, a uitat de banii lasati in Romania in ultimii14 ani se insala amarnic. Jocul de ping-pong al autoritatilor romane se apropie de final, canadienii nemaifiind dispusi sa traga mata de coada in acest proiect minier, cel mai mare din Europa in domeniul aurifer. Amenintarea cu un proces international, in urma caruia Romania ar pierde aproape sigur, revine in actualitate, daca autoritatile de la Bucuresti nu vor lua o decizie clara in privinta exploatarii de la Rosia Montana. Din pacate, guvernul de la Bucuresti este intr-o ceata totala in continuare, iar legea minelor, care ar fi urmat sa stabileasca niste criterii destul de clare privind mineritul din tara noastra a fost uitata in sertarele Parlamentului, informeazaEnergy-Center.ro.
Aprecierea francului elvetian prin economia UE: context, efecte, teorii. Politica monetara neconventionala a Bancii Nationale a Elvetiei (BNE) este urmarea presiunilor venite din plan intern, dupa ce a atins un nivel insemnat al rezervelor valutare in euro. La nivel politic, conservatorii elvetieni nu au apreciat niciodata riscul semnificativ la care s-a expus BNE prin evolutia in tandem cu euro. Temerile privind titlurile de stat din zona euro au generat ideea de a creste rezerva de aur in detrimentul celei in moneda europeana. La un moment dat se punea chiar problema unui referendum in acest sens, dar ideea a fost abandonata in cele din urma. Spectrul initierii masurilor de relaxare cantitativa la care are de gand sa recurga Banca Centrala Europeana (BCE) si deprecierea constanta din ultima perioada a euro in raport cu dolarul american i-au impins pe elvetieni sa renunte la cvasiindexarea fata de euro, ce ar fi tras in jos francul elvetian, scrieCursdeguvernare.ro.
Ce viitor au pensiile private in Romania. Activele fondurilor de pensii private vor ajunge la 26,3 miliarde lei la finalul anului 2015, din care activele pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii - 25 miliarde lei, iar activele pe Pilonul III al pensiilor private facultative - 1,3 miliarde lei, a declarat luni, la o conferinta de specialitate, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Prioritatile industriei pensiilor private in 2015 sunt stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ, continuarea eforturilor de revitalizare a Pilonului III, imbunatatirea normei de investitii (in curs cu ASF), continuarea reducerii costurilor de functionare si adoptarea legii de plata a pensiilor private, spune presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), Raluca Tintoiu, anuntaRomania Libera.
Cati romani lucreaza pentru cei mai mari investitori straini. Capitalul sosit de peste granite de-a lungul anilor a creat sau mentinut sute de mii de locuri de munca in economia locala. Si vorbim doar despre impactul direct, consecintele pe orizontala fiind greu de cuantificat. In septembrie 2014, Kaufland Romania a ajuns la aproape 20.400 de angajati, trecand pe prima pozitie in topul investitorilor straini in functie de numarul de salariati. Lor li se adauga cele aproximativ 3.500 de locuri de munca din reteaua Lidl, care apartine aceluiasi grup german. In topul angajatorilor din retail urmeaza Auchan, cu 11.000 de salariati, si francezii de la Carrefour, cu 6.700 de angajati. Pe urmatorul loc, in functie de nationalitatea investitorilor, se regasesc nemtii de la REWE si Metro, cu aproape 13.000 de salariati la un loc.In total, aproape 2% din angajatii din Romania lucreaza pentru o mare retea comerciala, in unele zone posturile din supermarket fiind singurele disponibile. "Am o licenta in management, dar sunt casierita la Penny Market. Atat am gasit la noi in oras", povesteste o tanara din Reghin. La jumatatea goala a paharului pot fi mentionate salariile mici, uneori apropiate de cel minim pe economie, si faptul ca nivelul de calificare cerut este unul scazut, informeazaCapital.ro.
Reversul ieftinirii petrolului: Gazprom va ameninta si mai mult siguranta energetica a Europei. Parerea unanima este ca scaderea preturilor la energie nu are cum sa produca efecte negative la nivelul economiei Europene, un mare consumator de resurse energetice, inclusiv pe baza presupunerii ca pretul mai mic al energiei este un factor care conduce la crestere economica. Lucru care este adevarat, dar care, potrivit lui Alan Riley, expert in sectorul gazelor naturale si profesor la City University din Londra, are un impact direct asupra securitatii aprovizionarii, scrieEconomica.net.
