Operațiunea de retrocedare a început în 2009, când afaceristul Gheorghe Ceteraș a cumpărat de la un pensionar bucureștean drepturile litigioase ale unei firme, Forestiera Ardeleană – care, înainte de naționalizare, a avut în proprietate mii de hectare de pădure în diverse zone din țară și o fabrică de cherestea.
Bunurile ei au fost însă ipotecate și pierdute demult în favoarea unei alte companii controlată de stat – Societatea Națională de Credit Industrial, prima formă de organizare, din perioada interbelică, a băncii BRD de astăzi.
Prin urmare, nici pădurea și nici fabrica nu mai puteau fi retrocedate către firma Forestiera Ardeleană.
Cu toate acestea, Gheorghe Ceteraș i-a plătit pensionarului 160 de mii de euro, iar apoi s-a pus pe treabă: a deschis mai multe procese la instanțele din Buzău și, respectiv, din Covasna pentru a prelua suprafețete forestiere.
Eforturile sale au dat roade. A obțnut profituri uriașe de pe urma tranzacției.
Primele mii de hectare, mai exact 5132 de hectare, le-a obținut în Buzău, cu sprijinul fostului prefect, Paul Beganu, și al unui judecător local – ambii acuzați de luare de mită în acest caz.
Apoi, Ceteraș s-a orientat spre județul Covasna, unde a început lupta pentru o altă pădure. A preluat-o și a vândut-o rapid cu 25 de milioane de euro unor nemți care apoi s-au prăbușit financiar la ei acasă.
- Citeste tot articolul pe RiseProject.ro
Schweighofer, Kronospan şi Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro.
Producţia de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, faţă de 1,4 mil. metri cubi în 2000.
Perfect! Ne-au luat petrolul ( aproape moka ), ne taie padurile ( impreuna cu prieteni lor politici ), nu e rau 1
Agent Green a urmărit timp de aproape un an tăierile ilegale de lemne din Masivul Retezat, acolo unde tăierile sunt interzise și, spre uimirea lor, a descoperit că lemnul ajunge la fabricile concernului austriac Schweighofer Holtzindustrie, liderul european al industriei și locul 3 mondial.
Gigantul austriac nu se mulțumește cu cota oricum enormă de lemn pe care îl preia de la Romsilva, ci achiziționează și o parte a lemnului tăiat ilegal, inclusiv din rezervații și parcuri naturale. Transformat în cherestea (pentru piețele asiatice) și brichete pentru foc (din rumegușul rămas, pentru stațiile de benzină și supermarket-urile din Austria), lemnul în discuție aduce un profit absolut minimal pentru România, tocmai din cauza exportului într-o formă absolut primară de prelucrare.