Codurile fiscalității: 15 probleme de rezolvat pe ultima sută de metri. Potrivit declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta la începutul anului, noile Coduri- fiscal și de procedură fiscală- ar trebui să fie gata pe data de 1 iunie. Ar mai fi deci 7 zile în care documentele să iasă din comisiile de specialitate, să fie votate în camera decizională și publicate în Monitorul Oficial. 7 zile în care, eventual, parlamentarii să ia în serios declarația lui Victor Ponta, potrivit căruia dorește să dea țării, deci mediului de afaceri, cel mai bun program fiscal. Pentru a căpăta acest atribut mai sunt însă lucruri de îndreptat la ceea ce a rezultat în urma dezbaterilor, lobby-ului, amendamentelor și modificărilor aduse proiectelor în ultimele săptămâni. O analiza Curs de guvernare.
Troica imobiliară injectează 860 de milioane de euro în România. Cei mai mari trei investitori imobiliari de pe piaţa locală plasează încă 860 de milioane de euro în proiecte noi în România, majoritatea urmând a fi terminate până la finalul acestui an. Proprietăţile acumulate de New Europe Property Investments (NEPI), Immofinanz şi Globalworth au o valoare de 3,2 mld. euro, echivalentul valoric al rezervei de aur a Băncii Naţionale a României. Aceştia deţin împreună 19 proiecte de birouri, 17 centre comerciale, şase parcuri logistice şi două turnuri rezidenţiale, plus sute de hectare de terenuri pentru dezvoltări viitoare, scrie Capital.
Statul a susţinut băncile prin rostogolirea datoriilor publice. Curtea de Conturi critica Ministerul de Finante. Practica statului să se împrumute atunci când îi ajung la scadenţă datoriile, fără să folosească banii pentru lucruri concrete, este criticată de Curtea de Conturi, într-un raport asupra managementului datoriei publice în perioada 2012-2014. Sectorul bancar privat a continuat să deţină integral datoria publică guvernamentală internă în perioada 2012 - 2014, ca şi în anii precedenţi, astfel că se creează un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară, arată Curtea de Conturi. Potrivit acesteia, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Continuarea in Bursa.
Care sunt provocările aplicării insolvenței persoanelor fizice. Membrii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești au dezbătut, în cadrul Congresului de la Cluj, noul cadru legislativ. Aproape 100 de executori judecătorești din toată țara s-au reunit la Cluj, în cadrul celui de-al XIV-lea congres al acestei profesii. 45 de delegați au fost desemnați de camerele teritoriale ale executorilor judecătorești, iar ceilalți au fost invitați. Acest congres este considerat drept unul crucial pentru viitorul profesiei. Și asta pentru că noua lege referitoare la insolvența persoanelor fizice va modifica radical modul în care își exercită atribuțiile executorii judecătorești din România. Părerile sunt împărțite cu privire la utilitatea acestei legi, noteaza Romania Libera.
Compania de Autostrăzi dă peste sase milioane de euro pentru un desen cu care nu are ce face. Peste şase milioane de euro vor fi cheltuiţi pentru un studiu de fezabilitate (SF) pentru autostrada Târgu Mureş-Ditrău. Însă până va începe construcţia autostrăzii, SF-ul riscă să fie deja expirat, iar Compania de Autostrăzi nevoită să scoată alţi bani din buget. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a semnat miercuri contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate (SF) pentru "Autostrada Târgu Mureş - Ditrău". Contractul a fost atribuit asocierii Aecom Ingenieria SRL - Consitrans SRL - Search Corporation SRL şi are o valoare totală de 28,1 milioane de lei cu TVA, echivalentul a 6,25 de milioane de euro. Deşi contractul a fost semnat acum, segmentul de drum face parte din autostrada Târgu Mureş-Iaşi, care urmează să fie construită din 2023, şi pentru care studiul de fezabilitate era programat să fie realizat începând din 2021, scrie Gandul.
Companiile sunt pentru impozitul forfetar. Inițiativa Finanțelor de a introduce impozitul forfetar e susținută de jucătorii mari din economie care consideră că, în acest fel, firmele mici nu vor mai evita plata taxelor. Eșecul Finanțelor de a impozita bacșișul a adus în discuție un proiect lăsat în umbră de ani de zile: impunerea unui impozit forfetar pentru firmele mici, stabilit în funcție de dimensiunea afacerii, plătit indiferent dacă există sau nu profit, de la 1 ianuarie. Reprezentanții marilor com panii susțin acest demers, mai ales că Fiscul nu poate efectua suficiente controale prin care să reducă evaziunea, potrivit EVZ.
Reducerile de taxe încep să dispară din noul Cod Fiscal. Prevăzute a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, o serie de reduceri de taxe au fost deja anulate, iar altele urmează să aibă aceeaşi soartă. Între timp, o lungă serie de măsuri populare a fost anunţată de către autorităţi. Scăderile de taxe, promise de către Guvern prin noul Cod Fiscal, încep să piară una câte una, fiind înlocuite de alte "pomeni", care necesită sume suplimentare de la buget. Anul viitor, România trebuie să se încadreze însă într-un deficit bugetar de 1% din Produsul Intern Brut (PIB). Iniţial, proiecul noului Cod Fiscal conţinea mai multe reduceri de taxe în 2016: scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, reducerea accizelor la carburanţi, eliminarea din 2016 a taxei pe stâlp plătită de companii (şi, indirect, de către consumatori) şi eliminarea impozitului pe dividende, cu argumentul că reprezintă dublă impunere. Integral in Adevarul.
Afaceri cu viață scurtă în Centrul Vechi. Centrul istoric al Bucureştiului se transformă dintr-un pol al distracţiei într-unul comercial. Cluburile şi barurile se închid şi în locul multora apar magazine. Cei care s-au recunoscut înfrânţi dau vina pe chiriile mari şi pe clienţi: beau puţin şi tin mesele mult. La kilometrul zero al distracţiei din Bucureşti, barurile şi restaurante se închid şi se deschid la foc automat. După o investiţie de peste 30.000 de euro, patronii unui bar ce se va deschide într-o săptămână speră să aibă ceva mai mult noroc decât cei de dinainte, care au dat faliment după doar doi ani. Mulţi oameni de afaceri care au pierdut banii sunt furioşi. Un reportaj Digi 24.
Azomures apasa pedala investitiilor, pe fondul unei evolutii bune a pietei de ingrasaminte si a asigurarii cu gaze interne. Combinatul chimic din Targu Mures a intrat in zodia buna a afacerilor. Situatia politica din Ucraina, un competitor important pentru petrochimia romaneasca, cresterea cererii si a pretului la ingrasaminte, dar mai ales o mai buna gestionare a eficientei energetice au dat curaj actionarilor de la Azomures, in sensul de a-si indeplini programul de investitii pentru mediu, precum si de crestere a capacitatii de productie prin retehnologizarea unor instalatii cheie din combinat. Mai mult, pe fondul reducerii cererii de gaze naturale, liberalizarea pietei nu a determinat o crestere a preturilor la gaze, asa cum se anticipa. O analiza Energy-center.ro.
România are schimburi comerciale de 90 de milioane de euro cu cea mai cumplită dictatură a lumii. Ce vindem, ce cumpărăm. Anul trecut, din România au plecat ţigări în valoare de 83 de milioane de euro către Coreea de Nord. Din ţara asiatică au venit piese auto, cauciuc vulcanizat şi sticlă securit, în valoare de 5 milioane de euro. În 2011, România importa din Coreea de Nord lumânări de 350 de milioane de euro. România a înregistrat, anul trecut, schimburi comerciale de 90 de milioane de euro cu Coreea de Nord, din care 85 de milioane reprezintă exporturi, restul fiind importuri, potrivit datelor de la Statistică furnizate Economica.net.
