Evaziunea pe care nu o vede nimeni. Investitori din piata de capital acuza ca delistarile de pe piata Rasdaq nu se fac la preturi echitabile. Diferenta intre valoarea intrinseca a pachetelor si cea a ofertelor vaduveste indirect si bugetul statului, spune unul dintre ei. O "batjocura" si in conditii de jungla - asa au caracterizat investitorii cu care am vorbit procesul de delistare a societatilor de pe piata Rasdaq. Nerespectarea termenelor delimitate de legea 151/2014 pentru desfiintarea acestui segment de la Bursa de Valori Bucuresti si preturi inechitabile in oferta sunt principalele aspecte reclamate de actionarii minoritari care au optat pentru procedurile de retragere din firmele care ies de la tranzactionare. Evaluarile sunt cele care ii exaspereaza cel mai mult in masura in care multe dintre acestea nu ar reflecta valorile fundamentale ale emitentilor in care au investit. Prejudiciile care se arata ca nemijlocite pentru investitorii de portofoliu se traduc insa, indirect, si printr-o vaduvire a bugetului de stat, atrage atentia Victor Savu, investitor cu experienta de aproape 20 de ani pe piata de capital romaneasca. Cand agentii Fiscului cutreiera restaurantele pentru a-i cauta in sort pe ospatari, este cel putin ciudat ca este trecuta cu vederea o evaziune usor verificabila in preturile tranzactiilor de delistare, a declarat el pentru revistaCapital.
Romanii cheltuiesc 200 de milioane de euro anual pe flori. Piata gri are o pondere de 50%. Fie ca e 1 Martie, 8 Martie sau orice alta sarbatore, romanii cumpara flori, iar acest lucru se vede in business-urile florarilor care s-ar ridica la aproximativ 200 de milioane de euro. Potrivit lui Marius Dosinescu, CEO si fondatorul FlorideLux.ro piata romaneasca de flori se ridica la aproximativ 100 milioane euro. Real, insa, daca includem si business-urile freelancer-ilor, putem vorbi de o piata dubla ca valoare. Prin freelanceri intelegem piata gri a celor care achizitioneaza flori in afara canalelor oficiale. Desi de multe ori nu vad cu propriii ochi ceea ce achizitioneaza, romanii sunt din ce in ce mai interesati de florariile online, iar acest lucru se regaseste in cresterea tot mai mare a numarului comenzilor. "Vanzarile online sunt in crestere, mai ales ca foarte multi comercianti clasici se extind si in mediul digital. In prezent, intre 5 si 7% din totalul pietei de flori este generat de vanzarile online, asa ca putem evalua piata online de flori la aproximativ 5 - 6 milioane euro", a mai declarat Marius Dosinescu, anuntaEconomica.net.
Lungul drum al SIF-urilor catre normalitate. In ultimele luni, am lansat o serie de provocari in mass media privind modul de functionare a SIF-urilor si a Fondului Proprietatea (FP). Prezentam mai jos o sinteza a numeroaselor comentarii si reactii pe care le-am avut, parte reflectate in presa, inclusiv in Ziarul Bursa: Exista o puternica perceptie, atat la nivelul investitorilor, cat si al autoritatii de reglementare ca, dupa desfiintarea RASDAQ-ului, SIF-urile se constituie ca principalul factor de risc pentru piata de capital. Cadrul de reglementare specific, promovat in apararea propriilor interese de "founding fathers", a devenit din ce in ce mai ambiguu si contradictoriu prin "deciziile", "dispunerile de masuri" si "deciziile pe baza dispunerilor de masuri" emise de reglementator. Avem niste institutii ad-hoc ale pietei de capital care se pretind "closed-end funds", dar care sunt adevarate "closed boxes" (fara termen de expirare!) si care ajung sa protejeze managementul de exercitare a vointei actionarilor. Astfel de reglementari, existenta pragurilor de detinere si lipsa votului cumulativ genereaza infractionalitate, inclusiv prin stimularea iluziei (la noile generatii de investitori) ca, odata ajuns manager, poti face ce vrei intr-un SIF, informeazaBursa.ro.
Din culisele grijii paterne a guvernului Ponta fata de Complexul Energetic Oltenia. Pe fondul scandalului legat de urmarirea penala a primului ministru Victor Ponta, care isi are originea in relatiile acestuia cu Complexul Energetic Oltenia, se impune sa precizam ca pe tot parcursul celor trei ani de guvernare, Cabinetul Ponta a purtat o grija aparte acestei companii, fara a reusi insa sa o salveze de o insolventa aproape iminenta. In repetate randuri, guvernul a intervenit, mai mult sau mai putin mascat, in favoarea CE Oltenia, in detrimentul celorlalti jucatori de pe piata de energie electrica si, uneori, chiar a consumatorilor romani. De la accesul garantat in piata de energie electrica , care sa asigure functionarea continua a CE Oltenia la o putere electrica de cel putin 500 MW, si pana la eliminarea taxei de cogenerare pentru export inainte ca alti producatori sa stie, hotararile de guvern au curs continuu, scrieEnergy-Center.ro.
Oficial - Vom vedea un Duster pick-up cu cabina dubla. Cu cateva ore in urma, Renault a publicat un comunicat de presa in care face referire la premierele programate pentru Salonul Auto de la Buenos Aires. Alaturi de informatiile oficiale, francezii au publicat si doua fotografii cu un viitor pick-up. Desi francezii inca nu i-au spus adevaratul nume, acestia ne-am confirmat faptul ca pick-upul va beneficia de toate calitatile care au stat la baza succesului numit Duster. In plus, acesta va avea o cabina dubla, spatiu pentru cinci persoane si o bena incapatoare. Viitorul model pregatit de francezi va marca debutul intr-o noua zona, neexplorata pana in prezent. Din pacate, nu stim daca viitorul pick-up va fi comercializat si in Europa, Renault nefiind la prima abatere de acest gen, anuntaAuto-Bild.ro.
Patronul clubului de german de fotbal Schalke 04 este cel mai mare proprietar de culturi bio din Romania. O firma inregistrata in Iasi, detinuta de catre patronul unuia dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Germania, Schalke 04, detine cea mai mare suprafata de teren cultivata ecologic din Romania. Compania SC Orgapic SRL din Iasi, un business detinut de catre patronul clubului de forbal german Schalke 04, Clemens Tonnies, detine cea mai mare suprafata cultivata cu cereale ecologice din Romania, conform informatiilor furnizateEconomica.netde catre Agentia de Plati In Agricultura (APIA). Topul APIA a fost realizat pe baza suprafetelor pentru care fermierii au solicitat plati aferente Pachetului 4-Agricultura Ecologica in campaniei agricola 2014.
Dupa patru ani, Credit Europe inca mai incearca sa-si recupereze banii din Pallady Towers. Credit Europe Bank, subsidiara locala a grupului financiar controlat de miliardarul turc Husnu Ozyegin, a iesit din nou pe piata cu cele 114 apartamente si structura unei cladiri de birouri din cadrul proiectului Pallady Towers, dupa ce luna trecuta a preluat complexul imobiliar in propriul portofoliu. Dezvoltarea ansamblului Pallady Towers, din zona platformei industriale Policolor, a fost inceputa in 2007 de sapte investitori islandezi care au cumparat un teren de circa 11.000 mp pe baza unui credit de 3,2 mil. euro accesat la BCR. Imprumutul a fost refinantat de Credit Europe Bank in 2008, nivelul creditului ridicandu-se la 25 mil. euro. Investitorii s-au angajat sa contribuie cu 25% la finantarea proiectului, dar au ramas fara bani, iar in august 2011 si-au declarat insolventa. Inainte de a intra in incapacitate de plata, dezvoltatorul a reusit sa construiasca doua turnuri cu noua etaje si 216 apartamente, a demarat lucrarile de fundatie pentru un al treilea turn si a ridicat structura unei cladiri de birouri. La momentul declansarii procedurii, Credit Europe Bank avea de recuperat 20 mil. euro, adica 80% din valoarea creantelor companiei dezvoltatoare. Timp de trei ani, pana sa intre in faliment, banca nu a reusit sa vanda niciun apartament din cele 114 ramase disponibile. Astfel, in luna mai 2014, compania a intrat in faliment, iar luna trecuta intregul proiect a intrat in proprietatea Credit Europe, scrieCapital.ro.
