Unde s-au dus banii din cele doua ajutoare financiare acordate Greciei Conform datelor furnizate de Banca Reglementarilor Internationale, la sfarsitul lui 2009, Grecia datora 177.9 miliarde de dolari, dintre care 96.6 miliarde trebuiau directionati catre sectorul public, acolo unde investitiile facute in infrastructura Greciei sau in alte proiecte inghitisera datoria suverana. Pana la finele lui 2011, inainte ca Grecia sa primeasca cel de-al doilea ajutor financiar iar datoria tarii sa fie restructurata, creantele internationale coborasera la 73.3 miliarde de dolari, dintre care 40.8 miliarde de dolari apartineau sectorului public. Acest lucru inseamna ca primul ajutor financiar agreeat in mai 2010, in valoare de 110 miliarde de euro, s-a dus intr-adevar catre bancile straine care si-au redus expunerea la datoria publica a Greciei cu 55.8 miliarde de dolari. Integral pe Europolitics.ro
Cu sau fara greci, creditarea din sistemul bancar roman nu isi revine Toata lumea asteapta deznodamantul crizei din Grecia, mai exact referendumul, pentru a vedea cum va evolua situatia in perioada urmatoare. Ramanerea elenilor in zona euro sau iesirea lor sunt evenimente ce vor determina anumite actiuni ale statelor din Europa (dar si de prin toata lumea), mai ales la nivelul pietelor de capital si financiare. La nivel de imagine, problemele sunt sensibil mai mari pe piata bancara. Bancile grecesti sunt prezente la noi in numar de patru (toate supuse sistemului juridic autohton, adica neinfluentate de deciziile guvernului de la Atena), cu active totale de 44,2 miliarde lei, respectiv 12% din sistem. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a tinut sa precizeze public ca aceste banci nu au probleme de solvabilitate, avand o rata de 17%, dubla fata de cea europeana de 8%, iar finantarea de la bancile-mama reprezinta doar 27%, procent care poate fi acoperit fara prea mari dificultati, scrie Capital.
Daca aceste cifre sunt reale, Apple are asteptari imense pentru iPhone 6s iPhone 6s va fi lansat abia in toamna, dar pana atunci Apple pregateste zeci de milioane de unitati intr-o strategie ciudata pentru un telefon care nu aduce schimbari radicale. Potrivit PhoneArena, care citeaza Wall Street Journal, Apple a cerut furnizorului sau intre 85 si 90 de milioane de unitati din iPhone 6s si iPhone 6s Plus. Desigur ca cele mai numeroase comenzi sunt pentru modelul cu ecran mai mic, dar este un volum cu 10 pana la 15% mai mare fata de anul trecut, cand Apple a lansat doua modele si primul cu ecran de peste 5 inci. Pana acum despre iPhone 6s se stie ca vine cu iOS 9 si se mai stie ca vor exista in continuare doua modele, scrie Playtech.ro.
Bucurestiul in schimbare: proiecte de jumatate de miliard de euro vor lua locul fostelor fabrici comuniste O jumatate de miliard de euro vor inghiti, in prima faza, proiectele imobiliare care vor lua locul fostelor fabrici din Capitala in urmatorii ani. Muncitorii sunt prezenti deja pe santierele a cinci proiecte, iar in perioada urmatoare vor fi demarate si lucrarile la alte proiecte. Multi dintre investitorii care au cumparat platforme industriale, adevarate mine de aur pentru investitii datorita pozitiei bune a terenului, au asteptat sa treaca criza si sa creasca cererea pentru noi birouri sau locuinte. Este si cazul celor de la Vastint Romania, divizia de imobiliare a grupului Inter IKEA, care au demarat lucrarile la proiectul de la Timpuri Noi la cinci ani de la achizitia terenului. Pe terenul fostei fabrici a inceput in acest an constructia primei faze din proiectul de birouri, locuinte si spatii comerciale, investitie care se ridica la circa 50 de milioane de euro. Vastint a platit pe teren 34,6 milioane de euro, scrie Economica.net.
Nivelul preturilor pe produse si servicii - Romania in context european si implicatiile salariale Nivelul preturilor din Romania s-a situat la 54% din media UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru anul 2014 referitor la costul relativ al marfurilor si serviciilor in tarile membre. Pentru a percepe mai clar situatia in care ne aflam, avem preturile la jumatatea celor din Franta, dar venitul salarial mediu net este de aproximativ 20% din cel consemnat in Hexagon (417 euro la noi si 2.180 euro la ei). Or, daca ne raportam la cota de 55% rezultata la nivelul PIB/locuitor prin ajustarea cu puterea de cumparare, rezulta o valoare exprimata in euro de circa 30% din media UE (atat ar trebui sa fie puterea noastra de cumparare la salariile de aici si preturile mediii din Europa). Cu alte cuvinte, contrar retoricii publice si cliseelor incetatenite, din perspectiva europeana, nu preturile sunt prea mari ci salariile sunt prea mici, scrie Curs De Guvernare.
UE acuza MasterCard ca umfla artificial costul platilor cu cardul Comisia Europeana a acuzat, ieri, in mod oficial compania MasterCard ca "umfla artificial" costul platilor cu cardurile bancare in Europa, informeaza AFP. Comisia a inaintat MasterCard o "declaratie de obiectii" prin care sustine ca regulile MasterCard impiedica bancile sa ofere comisioane mai mici pentru comerciantii cu sediul intr-un alt stat membru unde comisioanele sunt mai mici. In consecinta, comerciantii nu pot profita de comisioanele mai mici din alta parte, iar competitia transfrontaliera dintre banci este limitata, ceea ce incalca regulile antitrust europene, informeaza Bursa.ro.
Acciza de 7 eurocenti si incasarile Statului dupa un an de la introducere Intr-un an de zile de la introducerea accizei la carburanti de 7 eurocenti, Statul a reusit sa incaseze 630 de milioane de euro. Asa cum era prevazut initial, banii stransi trebuiau alocati catre constructia de autostrazi. Din pacate lucrurile nu au decus in acest mod, sumele incasate fiind utilizate pentru acoperirea golurilor din buget cauzate de reducerea contributiilor de asigurari sociale. Dupa cum deja stiti, acciza de 7 eurocenti va fi eliminata de 1 ianuarie 2016, moment in care si TVA-ul va scadea de la 24% la 19 procente, scrie Auto-Bild.
