Business Report: Sistemul sanitar e finantat de jumatate dintre asigurati. Cine vireaza cei mai multi bani; Germania, marele castigator al experimentului euro; Salariile momentului. Diferenta record intre puterea de cumparare si productivitatea muncii

Joi, 10 decembrie 2015, 4:14 Revista Presei | Business

Imperii imobiliare construite pe datorie. Cinci dintre cei mai mari investitori imobiliari din Romania au reusit sa acumuleze proprietati in valoare totala de peste 4,3 miliarde euro, dar nu ar fi putut realiza acest lucru fara bani de la banci. Gradul de indatorare al acestora a inceput sa creasca in ultimul an pe fondul ieftinirii creditelor si al reaparitiei apetitului de extindere. New Europe Property Investments (NEPI), Immofinanz, Globalworth, AFI Europe si CA Immo au impreuna datorii bancare de peste 1,4 mld. euro, adica aproximativ 33% din valoarea portofoliilor de proprietati operationale pe care le gestioneaza la nivel local. Bancile care le-au acordat aceste finantari provin, intr-o proportie covarsitoare, din Austria si Grecia, institutii care au avut o prezenta importanta pe piata si in perioada de "boom" imobiliar. Acesti investitori au reusit sa acumuleze, in special in ultimii ani, 18 malluri, 17 parcuri de afaceri si cladiri de birouri, patru parcuri industriale si doua blocuri de locuinte, scrie Capital.ro. 

Sistemul sanitar e finantat de jumatate dintre asigurati. Cine vireaza cei mai multi bani la sanatate si cine e scutit. Aproximativ 17,24 milioane de persoane sunt asigurate la sistemul sanitar public, insa aproximativ jumatate dintre acestea contribuie la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, din care e finantat sistemul sanitar public si, in parte, sistemul privat. Sistemul sanitar public e sustinut de contributiile a 8,67 de milioane de romani, majoritatea dintre ei salariati, pensionari cu venituri din pensii de peste 740 de lei pe luna, dar si liber profesionisti. Acestia sunt asiguratii care vireaza cei mai multi bani la sanatate, potrivit informatiilor pe care CNAS le-a comunicat Economica.net.

Salariile momentului. Diferenta record intre puterea de cumparare si productivitatea muncii. Castigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, in crestere cu 2,1% fata de luna precedenta. Puterea de cumparare rezultata dupa ajustarea cresterii nominale cu inflatia lunara a traversat din nou pragul de 140% in raport cu referinta fixata pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizarii preturilor) si a urcat la 141,7%. Exprimat in moneda unica europeana, castigul salarial mediu net a atins un nou record istoric, cu 421 de euro in termeni nominali si 844 de euro ca putere de cumparare comparabila la nivel european (tinand cont de preturile de la noi, aflate la jumatate fata de media UE). A fost depasit, astfel, maximul anterior, atins in luna aprilie a anului curent pe fondul primelor acordate de Pasti, informeaza Cursdeguvernare.ro.

Cati bani vor intra la buget din suprataxarea sistemului energetic si a companiilor care anunta profituri tot mai reduse? "Suprataxarea in sistemul energetic este toxica", declara in urma cu un an presedintele Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, Niculae Havrilet. In acelasi context, oficialul ANRE spunea ca sunt zone in care ANRE nu trebuie sa intervina, dar sunt monopoluri care trebuiesc controlate. Daca Autoritatea de reglementare nu intervine pe zona de taxe, apanaj exclusiv al guvernului, intervine in schimb pe tarifele din zona de monopol, asa cum s-a intamplat si in cazul recent al scaderii tarifelor de distributie energie electrica. De data asta atentia noastra se indreapta insa asupra deciziilor Ministerului de Finante, care cu o discretie specifica, anunta mentinerea unor taxe impuse in urma cu doi ani, cu valabilitate declarata de doar un an initial, inclusiv pentru anul 2016. Din nefericire pentru Finante si pentru bugetul statului, taxele la care facem referire nu vor mai aduce venituri de peste 250 milioane lei la buget (cum s-a intamplat in anii precedenti), ci vor fi mult mai reduse. Cu toate acestea am fi curiosi, totusi, ce se intampla cu acesti bani si mai ales de catre cine este suportata plata lor in final, scrie Energy-Center.ro.

Preturile benzinei si motorinei s-au prabusit in Romania, pe fondul scaderii pretului petrolului. Petrom a ieftinit din nou motorina si benzina comercializate in statiile proprii, cu cinci bani pe litru. Preturile carburantilor au coborat la minimele ultimilor ani: benzina a scazut sub 5 lei in mai multe statii Petrom din Bucuresti, iar motorina a ajuns in cea mai ieftina benzinarie din tara la 4,64 lei/litru (Odorheiu Secuiesc, Strada Beclean nr. 284). Scaderile vin pe fondul prabusirii pretului petrolului, ajuns la minimul ultimilor sapte ani. In statia din Soseaua Alexandriei, sectorul 5, motorina standard costa 4,89 lei pe litru, iar benzina standard are un pret de 4,97 lei pe litru, in timp ce, pe Soseaua de Centura, comuna Chitila, motorina costa 4,91 de lei pe litru. In strada Jiului, sectorul 1, motorina costa tot 4,91 lei pentru un litru lei pe litru. In Odorheiu Secuiesc motorina standard costa 4,64 lei/litru, la cea mai ieftina benzinarie Petrom din tara, anunta Gandul. 

Germania, marele castigator al experimentului euro. Foarte apreciat acest comentariu al economistului Maxime Sbaihi de la Bloomberg Europe in privinta scopului monedei euro: "Ideea monedei euro a fost aceea de a oferi Greciei ratele dobanzilor din Germania, iar Germaniei cursul de schimb al Greciei", scrie site-ul Pragmatic Capitalism, preluat de portalul de stiri Business Insider. Este foarte exact. Desigur, Germania a avut practic cel mai mult de castigat de aici. La urma urmei, erau tari periferice ale Europei mult mai active in raport cu toate celelalte monede, decat in prezent. Deci, Germania a beneficiat de un euro mai mica decat in alte conditii. De aici si mediul economic relativ puternic. Dar moneda euro nu s-a mentinut pana la celalalt capat al afacerii. Prin unificarea sistemului monetar ar fi trebuit sa existe si solidaritate. Acesta este, la urma urmei, unicul scop al unei "uniuni" monetare, informeaza Capital.ro. 

Mercedes-Benz Clasa E 2016 - Cea mai inteligenta masina din lume. In contextul in care Mercedes-Benz a publicat primele imagini cu viitoarea Clasa E, am pregatit un material despre 10 dintre cele mai interesante dotari si tehnologii pe care nemtii le-au integrat in sedanul de clasa mare. Bine ati venit in viitor! Lumea se va schimba radical din 2016, odata cu debutul noului Mercedes-Benz Clasa E, cunoscut deja sub nomenclatura interna W213. Ca va fi mai lung, mai spatios si mai confortabil toate sunt aspecte cunoscute. La fel de previzibila este si o reducere a masei proprii cu 100 kg, iar spatiul de pe bancheta va fi sensibil mai mare decat intr-un Audi A6 sau BMW Seria 5. Poate cea mai importanta noutate este revenirea la motoarele cu sase cilindri in linie, initial cu unitati diesel, ulterior fiind programate si versiuni pe benzina. Nu mai sunt secrete nici modelele plug-in hibrid (cu variante in patru cilindri, V6, diesel si benzina), insa acum vom expune informatii detaliate despre acestea, scrie Auto-Bild.ro.