2007 a fost un an pierdut, din punct de vedere macroeconomic. Primul an de dupa aderare a adus Romaniei un deficit extern nesustenabil, stoparea procesului de dezinflatie si o volatilitate ridicata a cursului, generata si de inrautatirea conditiilor externe.
Premisele luate in calcul in momentul aderarii, anume ca investitorii straini vor “invada” Romania, s-au dovedit, cel putin pentru acest an, hazardate.
Fragilitatea economiei romanesti - data, pe de-o parte, de un consum ridicat, iar pe de alta parte, de un context international agitat - i-a determinat pe investitori sa priveasca sceptic piata locala. Florian Libocor, analistul-sef al BRD, vede in 2007 un an dinamic si, in acelasi timp, sub asteptari, cel putin pe trei paliere importante: inflatie, deficit extern si curs de schimb. Riscurile imediate ale accelerarii deficitelor si ale neincadrarii in tinta de inflatie: o ruptura ampla de ritm in domeniul finantarii acestor deficite via investitii sustenabile pe termen lung, comenteaza analistul BRD.
Desigur, economia a permis castiguri masive pentru investitorii speculativi, in special pe leu si in domeniul imobiliar, insa chiar volatilitatea cursului de schimb, prin aprecierea nesustenabila din vara, a avut un impact negativ asupra deficitului de cont curent.
Turatiile motoarelor economiei romanesti au incetinit anul acesta, astfel ca avansul estimat al produsului intern brut este anticipat de catre analistii economici la un maxim de 6%. Sub prognoza initiala a autoritatilor, de 6,5%, si mult sub cresterea din 2006, de 7,7%. S-ar putea spune ca avansul economiei este unul robust, iar supraincalzirea economiei ar putea fi evitata. Premise de crestere pentru anul urmator exista, agricultura fiind asteptata sa contribuie, mai activ, la formarea PIB-ulu
i. Anul acesta, din datele aferente primelor noua luni, impactul negativ al agriculturii in PIB a fost de 18,3%, sectorul agricol fiind depasit de constructii, din punct de vedere al contributiei la formarea PIB. In perioade de crestere economica intensa, deficitul bugetar trebuie sa fie cat mai redus, pentru a actiona ca un stabilizator in perioadele nefaste.
Pentru 2007, acesta este estimat la 2,4% din PIB.
Dupa cativa ani in care, in Romania, s-a derulat un proces continuu de dezinflatie, anul 2007 iese din context, in situatia in care anticipatiile inflationiste ale analistilor situeaza inflatia la un maxim de 7%.
Daca, in prima parte a anului, leul s-a dovedit a fi aliatul de baza in lupta cu inflatia, influentele negative din semestrul doi al anului, generate de seceta, cresterea salariilor si deprecierea monedei nationale, au facut din tinta de inflatie un obiectiv imposibil de atins.
De altfel, Banca Nationala a atras, in repetate randuri, atentia ca o crestere a salariilor cu doua cifre, cu mult peste productivitate, va dauna tintei si a cerut intarirea politicilor economice. Lucru care nu s-a intamplat, ba chiar s-a pus o presiune suplimentara, odata cu cresterea masiva a pensiilor, din noiembrie, si a preturilor administrate.
“Daca romanii vor ajunge sa pretuiasca o inflatie scazuta, sub 4-5%, ei vor trebui sa se multumeasca si cu cresteri salariale exprimate cu o singura cifra”, puncteaza Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale.
Tinta de inflatie stabilita de autoritati pentru acest an, de 4%, cu o marja inclusa de plus/minus un punct procentual, iese din discutie, impactul negativ fiind resimtit atat de populatie, cat si de investitori.
Inflatia aferenta lunii noiembrie, de 0,93%, a postat rata anuala a inflatiei la 6,67%, cu mult peste prognoza revizuita a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru anul 2007, de 5,7%. Previziunile pentru 2008 nu sunt deloc optimiste, mai ales ca inflatia a iesit din grafic in multe state europene.
