Privatizarea CEC, piata obligatiunilor ipotecare, implementarea sistemului de scoring al Biroului de Credit, Creditul Agricol, aparitia institutiei Mediatorului bancar, telebankingul promis de unele banci din piata - acestea sunt doar cateva dintre tintele pe care serviciile financiare autohtone le-au ratat in acest an, pe fondul aparitiei altor urgente in sistemul bancar.
De asemenea, tot in 2007 erau asteptate marile investitii facute de mari grupuri bancare - BNP Paribas, GE Money, KBC si Fortis - pe piata creditelor de consum, ipotecare si a leasingului.
Privatizarea CEC este marele recul inregistrat chiar in primele zile ale anului 2007. Lansata in vara lui 2004 de catre Guvernul Nastase, a fost sustinuta si printr-un grant al Bancii Mondiale.
“Privatizarea CEC este necesara. Guvernul o poate realiza, insa in termenii in care doreste. CEC nu mai este cu spatele la zid”, declara, cu doar trei zile inainte ca Guvernul sa anunte ca nu mai privatizeaza CEC, fostul presedinte al bancii, Eugen Radulescu.
In ianuarie 2007, nemultumita de oferta de 500 milioane de euro primita de la National Bank of Greece - singurul competitor in cursa pentru CEC, oficialii romani au anuntat ca totul a fost o pacaleala, iar CEC va ramane o banca de stat. La cateva zile, Radulescu a fost schimbat, in locul lui venind fostul sef al Alpha Bank, Radu Ghetea.
Primele obligatiuni ipotecare si titluri de valoare ipotecare in Romania vor fi emise, cel mai devreme, in anul 2007, declara anul trecut Andrei Burz Pinzaru, manager la firma de consultanta Deloitte Romania.
Acesta aprecia ca erau asteptate emiterea regulamentelor Bancii Nationale a Romaniei si ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si cateva clarificari legate de securitizare si de Codul Fiscal. Reglementarile au fost, ulterior, emise, dar titlurile de valoare ipotecara nu au mai aparut. Este posibil ca ele sa nu apara nici in 2008, pe fondul crizei subprime, care avea la baza problemele securitizarii exact a acestor tipuri de creante, in SUA.
Cat despre finantarea agriculturii, desi bancherii se declarau extrem de optimisti in privinta cresterii creditului agricol, explozia asteptata nu s-a produs. Motivul este legat si de Guvern, care a intarziat pachetul de legi privind garantarea creditului agricol, care ar fi permis fermierilor sa se imprumute avantajos de la banci, ca si bancilor de a‑si spori businessul intr-un domeniu aproape inexistent.
