Pentru fiecare miliard de euro imprumutat, Romania plateste cu 3 milioane mai mult decat acum o luna. Imprumuturile statului se scumpesc, leul a slabit in fata euro, Ministerul Finantelor nu mai gaseste bani ieftini pe piata locala, iar analistii avertizeaza asupra deteriorarii increderii investitorilor fata de Romania. Este un bilant succint, din perspectiva pietelor financiare, al primei luni care s-a scurs de la investirea Guvernului Grindeanu. Bugetul pe 2017 isi croieste inca drum prin procedurile parlamentare. "Evolutiie recente de pe piata interna, aprobarea Ordonantei de Urgenta controversate privind infractiunile de coruptie si protestele masive, au rezultat intr-un sentiment negativ din partea investitorilor fata de activele in leu romanesc (titlurile de stat si cursul de schimb)", noteaza analistii grupului austriac Raiffeisen intr-un buletin de investitii. Tensiunile de pe scena politica si protestele masive au provocat, miercuri, deprecierea leului cu 1% intr-o singura zi fata de euro, cea mai abrupta scadere din ultimii doi ani, care a adus moneda romaneasca pe minus fata de sfarsitul anului trecut. Leul a revenit usor in urmatoarele doua sedinte, insa nu a mai ajuns la nivelul anterior zilei de miercuri. Intre timp, agentia S&P Global Ratings a avertizat, potrivit Bloomberg, ca problemele interne risca sa afecteze increderea investitorilor si sa franeze cresterea economica, relateazaEconomica.
Guvernul suspenda pentru un an articole esentiale din Legea finantelor: dispare limita maxima de cheltuieli, creditele pot fi utilizate in alt scop decat cel aprobat, fara ca nimeni sa raspunda. Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptata prin Ordonanta nr. 9 - document care a trecut neobservat in scandalul Ordonantelor pe Justitie. Potrivit documentului, sunt suspendate pentru un an prevederi din Legea Finantelor publice. Efectele suspendarii acestor articole: autoritatile - centrale si locale, pot angaja credite fara plafonul maxim la care le costrange Legea pentru prudenta si pot schimba destinatia banilor. Abrogand duminica ordonanta de modificare a Codului penal, dar, atentie, numai la presiunea publica, guvernul Grindeanu indreapta, teoretic, o masura premeditata de facilitare a abuzurilor. Alte doua ordonante la fel de riscante isi produc efectul, fara ca presedintele, opozitia parlamentara sau publicul sa protesteze- e vorba de: OUG 9/2017 care, printre altele, suspenda pana pe 1 ianuarie 2018 o serie de articole din Legea finantelor publice si de OUG prin care guvernul aloca 30 de miliarde de lei ( 6,6 miliarde de euro), sub forma de credite angajament, Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL), informeazaCurs de Guvernare.
Cum explica ANRE pretul mare al energiei de pe bursa. Manipularea pietei nu este una dintre cauzele pentru care pretul energiei a atins cote-record in luna ianuarie la bursa, in schimb motivele tin de denuntarea unor contracte, de comportamentul jucatorilor, precum si de lipsa apei si a stocurilor de carbune, se arata intr-o analiza a Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie cu privire la preturile de pe bursa din luna ianuarie, scrie Agerpres. "La PZU (Piata pentru Ziua Urmatoare, piata spot - n.r.) nu exista participanti dominanti, iar functionarea interconectata a eliminat practic posibilitatile de manipulare a acestei piete", spune una dintre concluziile analizei. In schimb, ANRE arata ca majorarea pretului se datoreaza in principal: scaderii artificiale a PIP (pretul de inchidere a pietei - n.r.) in anii 2015 si 2016, cu mici exceptii, ca urmare a ofertelor la preturi mici introduse de producatorii din surse regenerabile; in aceste conditii furnizorii au identificat PZU ca sursa de achizitie ce modifica semnificativ pretul portofoliului, astfel incat unii furnizori si-au crescut treptat ponderea achizitiei din PZU in portofoliu; diminuarii resurselor hidro, care afecteaza intreaga piata, prin reducerea ofertei de vanzare si cresterea celei de cumparare PZU, ca si prin diminuarea disponibilului pe piata de echilibrare (PE), arataCapital.
SUV-uri second-hand de la 12.000 de euro: VW Tiguan sau Porsche Cayenne. SUV-uri second-hand: sa fie pragmaticul VW Tiguan? Sau nebunescul Porsche Cayenne? Pe care il alegem? Raspunsul este, de fapt, foarte simplu. De o jumatate de ora ne invartim in jurul masinii - un VW Tiguan 1.4 TSI. Cu tot cu anul fabricatiei, are deja o varsta de sapte ani, si totusi este sub 100.000 km rulati. Are 150 CP, este echipat cu tractiune integrala 4Motion si pachet Track&Field, culoare Slate Grey si, pe deasupra, acoperis panoramic. Pretul de 11.900 de euro cerut la centrul de masini rulate din Osnabruck pare, de asemenea, rezonabil. Un uruit profund de motor V8 ne smulge din visare. La cativa metri departare, dealerul aranjeaza un Porsche Cayenne. Dintr-odata, VW Tiguan devine foarte mic. Primul SUV al lui Porsche este un animal. Mare, puternic, niciodata cu adevarat simpatic, dar intotdeauna impresionant. Marcajul de pe hayon dezvaluie versiunea de top Turbo, culoarea albastru inchis imprastie cu darnicie razele soarelui. Dam ocol uriasului vas-amiral, ne minunam la cele patru tevi de evacuare, rotile mari si grila frontala supradimensionata, care probabil ca va inghiti fara niciun efort pe oricine ii sta in cale pe autostrada, noteazaAuto-Bild.
Proiectul european QB50 continua, insa satelitii romanesti Robisat nu se mai regasesc pe lista viitoarei lansari. Aminteam in precedentul nostru articol despre agenda incarcata de zboruri catre Statia Spatiala Internationala, in perioada care urmeaza. La sfarsitul lui mentionam zborul cargoului Cygnus OA-7 din 16 martie si la el vom face referire din nou, pentru ca are o importanta deosebita pentru proiectul european QB50 asa cum vom explica in cele ce urmeaza. OA-7 a fost amanat de mai multe ori din cauza celorlalte activitati pe care Orbital ATK le-a desfasurat in 2016, toate legate de calificarea pentru zbor a noului motor importat din Rusia si de intrarea in operare a noii rachete Antares 230 ce foloseste acest motor. Dupa ce acest eveniment s-a produs, compania americana avansase sfarsitul lunii decembrie ca data de lansare, apoi a revenit, anuntand ca OA-7 nu va fi lansat de Antares ci va zbura la bordul rachetei Atlas 5 a celor de la ULA undeva la mijlocul lunii martie. Oarecum surprinzatoare aceasta schimbare de strategie, mai ales dupa reusita lui Antares 230 din luna octombrie, anuntaspacealliance.ro.
Ce se intampla? Teoria celor 200 de mii. Ceea ce vedem cu totii asta e : "Teoria celor 200 de mii". In 11.11.2015 am scris textul de mai jos. Azi, realitatea, in generozitatea ei, binevoieste sa confirme acest text. Il public fara sa schimb nicio litera! Cum zice poetul: "ma inclin si inteleg"! Dacian Ciolos are doua mize mari. Nu e doar mandatul stramt pe care-l are ca un guvern ne-politic. Acolo e limpede: trebuie sa gestioneze mostenirii rezultata din ultimele luni inconstiente ale guvernului PSD -presiune uriasa pe deficit, risc major de derapaje - venituri taiate la cheltuieli crescute. Cea de-a doua miza e alta: sa gaseasca masuri si legislatie pentru a pune in valoare acum drangul de schimbare care in Romania se acumuleaza cu aceeasi ritmicitate ca si placile tectonice din Vrancea. "Strada" de saptamana trecuta arata ca acum suntem pe acumulare. Daca rateaza aceasta "steluta", e greu de crezut ca ea va mai rasari mai devreme de o generatie: si generatiile se resemneaza exact asemenea indivizilor care le alcatuiesc. In urma cu vreo 2 ani, un distins om de afaceri imi prezenta teoria lui, scrieCurs de Guvernare.
Statul a platit anul trecut 3,7 milioane de euro pe procese castigate de romani la CEDO. Cele mai mari sume, pentru Dosarul Revolutiei si MISA. Statul Roman a platit in cursul anului 2016 romanilor care au castigat procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) despagubiri de 3,7 milioane euro. Cel mai mult ne-a costat tergiversarea Dosarului Revolutiei: CEDO a obligat Romania sa plateasca daune morale totale de 675.000 euro pentru 70 de urmasi ai unor victime care au murit in urma evenimentelor din decembrie 1989. Valoarea totala a despagubirilor platite in cursul anului 2016 de Ministerul de Finante in urma condamnarilor Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) se apropie de 16,66 milioane lei (circa 3,7 milioane euro) si este de peste doua ori mai mica decat suma platita in 2015 romanilor care au castigat procese la CEDO, arataEconomica.
