Romania - pe contrasens in UE cu evolutia deficitului bugetar. Romania este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisa prin regulile de stabilitate economica stabilite la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro ( 3% din PIB) si a venit spre aceasta valoare critica dupa o evolutie de ajustare a minusului din finantele publice pe parcursul celor trei ani precedenti, 2013 - 2015, in care s-a incadrat lejer la aceasta cerinta. Doar doua state membre ale Uniunii au mai consemnat valori exagerat de mari ale deficitului bugetar, verisoarele latine mai mari si mai dezvoltate Spania (-4,5%) si Franta (-3,4%). Dar ele au plecat in 2013 de la niveluri mult mai mari si au facut un efort constant de scadere a deficitului bugetar in fiecare an SPRE limita de 3%. Prin contrast cu toate tarile si pe sistemul "la noi, ca la nimeni", am dat cu piciorul la eforturile de a mentine echilibrul bugetar in termenii asumati prin deja celebrul MTO ( obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB, prescurtarea venind din "medium term objective" in lb.engleza). Obiectiv cerut insistent pentru disciplinarea financiara a banilor utilizati de stat, mai ales de Germania, informeaza curs de guvernare.

BusinessFoto: Colaj foto

De ce constructia podului de la Braila a fost amanata mai bine de doua decenii. Podul suspendat peste Dunare in zona Braila, pentru care compania de drumuri a desemnat recent un constructor, are in spate o istorie de mai bine de doua decenii in care a fost inclus periodic pe lista de proiecte strategice pentru Romania, insa a ramas mereu uitat si pastrat "la naftalina". Acum, podul care ar urma sa asigure traversarea Dunarii in zona Braila a primit in sfarsit o sansa de a se concretiza. O asociere formata din italienii de la Astaldi si japonezii de la IHI Infrastructure Systems ar urma sa proiecteze si sa construiasca podul de la Braila pentru aproape 2 miliarde de lei. Perioada de executie a proiectului este de 48 de luni, din care 12 de proiectare si 36 de constructie propriu-zisa. Avand in vedere ca semnarea contractului cu asocierea Astaldi - IHI se va face dupa expirarea perioadei legale de depunere a contentatiilor, cel mai probabil podul de la Braila va fi gata spre finalul anului 2020-inceputului lui 2021. Adica la trei decenii dupa ce a tot fost promis de guvernele ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, anunta New Money.

Ce modificari aduce noul sistem de redevente petroliere. Guvernul a lansat in dezbatere publica proiectul de lege pentru reglementarea sistemului de redevente al concesiunilor resurselor minerale, petroliere si hidrominerale. De modificarea sistemului de redevente petroliere se discuta de aproape cinci ani, insa pana in prezent niciun proiect nu a fost prezentat opiniei publice. Ministerul Economiei a lansat luni seara in dezbatere publica pe site-ul institutiei proiectul de lege care va reglementa sistemul de redevente, insa proiectul nu vine cu modificari importante fata de actualul sistem de redevente. Intr-adevar proiectul face o diferentiere intre segmentul onshore si cel offshore, insa la zacamintele onshore autoritatile guvernamentale au decis sa pastreze acelasi sistem, fara sa aduca nicio modificare la cote, nici la petrol, nici la gazele naturale. Ce aduce nou proiectul de lege este introducerea achitarii redeventelor in fiecare luna, fata de plata la trimestru asa cum a fost prevazuta in Legea petrolului din 2004. Citeste articolul integral pe Capital.

Din 2018, Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare isi va diversifica investitiile pe titluri denominate in valuta. Petre Tulin, presedintele Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare (FGDB), a declarat ca din 2018 vrea ca investitiile fondului sa fie diversificate si in titluri de stat in valuta, in speta in euro. Cele mai importante cerinte privind investitiile FGDB se refera la siguranta si lichiditatea investitiilor, fondul neavand voie sa faca plasamente financiare decat la institutii cu ratingul AAA. Este unul dintre motivele pentru care FGDB nu poate cumpara obligatiuni municipale. Interesant este ca, prin lege, este interzis ca fondul sa plaseze bani la BNR. Dat fiind insa ca statul a inceput sa iasa si pe pietele externe prin emisiuni de bonduri in euro sau dolari, Petre Tulin spune ca din 2018 va incerca o diversificare a portofoliului de investitii si pe valuta. Cu atat mai mult cu cat este de asteptat ca era banilor ieftini sa se incheie si dobanzile la valutele convertibile sa redevina pozitive. La ora actuala resursele Fondului de Garantare sunt plasate in maximum 15 banci romanesti, procentul maxim de depunere intr-o singura institutie de credit fiind de pana la 10% din totalul resurselor FGDB si 70% din plasamentele FGDB merg in titluri de stat, dar pana acum au fost exclusiv in lei, cu atat mai mult cu cat in caz de faliment al unei banci, despagubirile pentru deponenti sunt preponderent in lei. Restul merge in obligatiuni emise de institutii financiare internationale cu rating AAA, relateaza Economica.net.

Dupa ce a fost executat de banca in timpul crizei, un grup polonez isi mai incearca o data norocul in Romania. Investitorul imobiliar polonez MLP Group a semnat un contract pentru achizitia unui teren de 18,8 hectare langa Chitila unde vrea sa dezvolte un parc logistic cu o suprafata comerciala de circa 80.000 mp. "Afacerile logistice din Romania sunt polarizate, cu precadere, in jurul Bucurestiului si de aceea am decis sa cumparam teren in aceasta zona. Consideram cererea pentru spatii de depozitare moderne pe aceasta piata la un nivel satisfacator. Din acest motiv, suntem increzatori ca oferta noastra de spatii va genera interes in randul potentialilor chiriasi. Intre timp, continuam sa privim Polonia si Germania ca directii strategice in dezvoltarea noastra", a declarat Radoslaw Krochta, presedintele MLP Group. Dezvoltatorul a mai anuntat ca primii chiriasi se vor muta in parcul logistic MLP Bucharest in 2018, scrie Capital.

Au trecut 88 de ani de la crahul bursier din 1929: ce (nu) am invatat din Marea Criza Mondiala. Acum 88 de ani, bursa de pe Wall Street se prabusea provocand cea mai crunta criza economica din istoria omenirii. Chiar daca de la jumatatea secolului XIX si pana la inceputul secolului XX, omenirea a trecut prin mai multe dificultati economice, caracterizate drept crize, niciuna nu s-a ridicat la nivelul celei din perioada 1929-1933, cunoscuta drept Marea Depresiune sau Joia Neagra. In toate situatiile de criza, generate din Statele Unite, Romania nu a fost ocolita de unda de soc a economiilor mondiale. Analistii estimeaza ca daca o eventuala criza nu ne va lovi pana la sfarsitul anului, acest lucru este posibil pana in 2019. Si asta pentru ca mediul de afaceri din Romania este considerat mai vulnerabil decat in 2008, multe companii fiind slab capitalizate si cu datorii semnificative, potrivit unei analize NewMoney.