Marile firme din Romania anunta angajari-record. In ce domenii sunt cei mai optimisti patroni.Perspectivele de angajare din primul trimestru al anului viitor sunt cele mai optimiste, din 2009 pana in prezent, in ciuda modificarilor aduse Codului Fiscal, arata un studiu realizat de ManpowerGroup, companie specializata in solutii privind forta de munca. In plus, patronii romani sunt cei mai optimisti din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), in ceea ce priveste angajarile in perioada ianuarie-martie 2018, alaturi de cei din Slovenia. Astfel, previziunea neta de angajare este de +17%, mai buna decat cea din aceeasi perioada a anului 2017 cu trei puncte procentuale. Dintre angajatori, 22% prognozeaza o crestere a numarului de angajati, 12% prevad scaderi, iar 64% nu anticipeaza nicio schimbare. Totodata, perspectivele de angajare sunt pozitive in toate regiunile si sectoarele de activitate si in aproape toate tipurile de organizatii. Exceptie fac doar micro-organizatiile (cu cel mult 10 angajati), unde previziunile sunt negative (-2%), scrieNewMoney.
Schimbare de filosofie la Transporturi. Bugetul pe 2018 la autostrazi si cai ferate, realist sau insuficient?Bugetul pe 2018 al Transporturilor este dezastruos pentru investitii, spune un deputat USR care apreciaza ca alocarile sunt cu mult sub necesar si ca vor fi blocate santierele de autostrazi si cai ferate. Pe de alta parte, oficialii de la Drumuri spun ca bugetul este bazat pe evolutia reala a proiectelor iar daca un constructor ii va surprinde cu un ritm mai rapid al lucrarilor, vor fi alocati bani in plus la rectificarea bugetara. La randul lor, constructorii se asteapta la alocari majore abia din 2019. Proiectul de buget al MT a primit marti aviz pozitiv in comisiile reunite de Transporturi din Parlament in forma trimisa de Guvern. Amendamentele depuse de mai multi parlamentari, inclusiv de catre deputatul USR Catalin Drula, au fost trimise la Comisia Buget si Finante. "Pentru prima data de multi ani alocarile sunt mult sub necesar. Asta va insemna incetinirea sau chiar blocarea santierelor de autostrazi si cai ferate, amanarea finalizarii proiectelor, despagubiri de plata si pierderi economice pentru statul roman", spune Catalin Drula, fost consilier pe infrastructura al premierului Dacian Ciolos, citat deEconomica.
Premiera istorica, importurile lunare au depasit 7 miliarde de euro.In pofida nivelului record al exporturilor, care au insumat 5.761 milioane euro, deficitul comercial a avansat la impresionanta cifra de 1.318,4 miliarde euro, ca urmare a unei premiere istorice: importurile lunare au trecut pragul de 7 miliarde de euro. Simplificat, avansul de circa 200 de milioane comparativ cu luna precedenta pe partea de export a fost ridiculizat de cresterea cu mai bine de 500 de milioane de euro a importurilor. De unde si deja traditionalul deficit comercial de 1 miliard de euro s-a inflamat la peste 1,3 miliarde euro, cu o cifra foarte apropiata de nivelul de top inregistrat in luna iunie a anului in curs ( atunci, insa, pentru ca exporturile de-abia au reusit sa treaca de 5 miliarde de euro), relateazaCurs de Guvernare.
Reactia mediului de afaceri la modificarile legilor justitiei.Romanian Business Leaders (RBL), cea mai importanta organizatie antreprenoriala din Romania, condamna graba si modul in care "legi organice, care stau la temelia bunei functionari a sistemului judiciar si a statului de drept, sunt votate in Parlamentul Romaniei". RBL precizeaza ca votul a incalcat regulamente si proceduri parlamentare, fara dezbateri si ignorand total propunerile si avertismentele venite din partea institutiilor statului, a asociatiilor profesionale ale magistratilor, a societatii civile si a partenerilor externi ai Romaniei. Ieri, in Camera Deputatilor, au fost votate modificari la legea privind statutul procurorilor si judecatorilor intr-o sedinta de vot final, convocata adhoc dupa sedinta solemna in memoria Majestatii Sale Regele Mihai I. In urma modificarilor, presedintele nu va mai putea refuza nici macar o data si motivat numirile propuse de Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) in functiile de presedinte si vicepresedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, nu va mai putea refuza nici macar o data si motivat numirea procurorilor si judecatorilor simpli, arataNewMoney.
McLaren Senna - un impresionant omagiu tehnologic adus celebrului pilot F1.McLaren Senna este un impresionant omagiu tehnologic adus celebrului pilot F1 care a castigat pentru compania britanica campionatele din 1988, 1990 si 1991. Si pentru ca un supercar cu numele lui Ayrton Senna trebuie sa fi la inaltime McLaren sustine ca este cea mai puternica masina construita de companie pana in prezent. McLaren Senna are un propulsor turbo V8 care dezvolta 800 CP si un cuplu maxim de 800 Nm. Noul model cantareste doar 1.198 kg astfel ca raportul putere/masa este de 668 CP/tona. Transmisia se efectueaza prin intermediul unei cutii dublu ambreiaj cu 7 rapoarte. Desi compania nu a furnizat detalii despre performantele McLaren Senna asteptarile sunt foarte mari. Vor fi construite doar 500 de exemplare care au fost deja vandute. Pretul de achizitie al unui McLaren Senna a fost de peste 850.000 euro, conformAuto-Bild.
Agricultura si IT&C, proportii similare de aport la PIB. Romania este tara europeana care inregistreaza proportii similare de aport la produsul intern brut (PIB) atat din partea sectorului de agricultura, pescuit si paduri cat si din partea sectorului de tehnologia informatiei (ICT), se arata in Monitorul Social al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania. "Ambele ramuri ale economiei au un aport ce variaza intre 4% si 6% din PIB-ul anual in Romania. Desi au un aport similar la PIB, cele doua ramuri angajeaza un numar radical diferit de cetateni. Cele doua ramuri sunt importante pentru ca sunt vazute ca exemple extreme de modernizare economica a unui stat: sectorul agricol este unul traditional, iar sectorul ICT este unul modern. In general, statele industrializate tind sa aiba un aport mai mic la PIB din agricultura si un aport in crestere al sectorului ICT, ceea ce releva orientarea angajatilor catre sectoare economice cu productivitate mai ridicata. Aproape toate statele UE obtin un aport mai mare in PIB din partea ICT decat din partea agriculturii, chiar si in cazul multor state specializate in agricultura", se arata in document, potrivitCapital.
