Business report: Energia electrica vanduta angro in Romania, cea mai mare scumpire din toata Europa; Retrospectiva: Carburantii s-au scumpit cu aproximativ 70 de bani/l in urma majorarii accizelor si a evolutiei preturilor internationale ale petrolului; De ce este atat de important gazoductul Ungheni-Chisinau. Cum a ajuns Transgaz prima companie de stat care investeste in sectorul energetic din Republica Moldova

de M.I.     HotNews.ro
Sâmbătă, 30 decembrie 2017, 2:30 Revista Presei | Business


Business report
Foto: Colaj foto
Energia electrica vanduta angro in Romania, cea mai mare scumpire din toata Europa. Preturile sunt mai mari decat in Franta sau Germania. In al treilea trimestru al acestui an, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a pretului angro al energiei electrice, potrivit datelor Comisiei Europene. Pretul a crescut cu peste 50% fata de aceeasi perioada din 2016. Datele DG Energy, Directoratul pentru Energie, organism al Comisiei Europene, arata ca, in al treilea trimestru al acestui an, pretul mediu angro al energiei electrice vandute pe platformele de tranzactionare (wholesale baseload electricity prices) a inregistrat in Romania cea mai mare crestere din toata Europa. Este vorba despre o media a pretului pentru energia electrica vanduta "in banda", pe piete. In plus, acest pret a fost, pentru Romania, mult mai mare decat media europeana. "In al treilea trimestru al anului 2017, pretul mediu angro al energiei electrice vandute pe platformele de tranzactionare a fost, in Europa, de 38 de euro/MWh, ceea ce inseamna o crestere modesta (7%), fata de aceeasi perioada a anului trecut. In comparatie cu trimestrul al treilea din 2016, cea mai mare crestere de pret a fost inregistrata in Romania (52%), urmata de Slovenia si Ungaria (fiecare cu 41%), in timp ce Marea Britanie a fost singura tara in care s-a putut observa o scadere a preturilor, de 2,2%", se arata in raportul DG Energy, potrivit Economica.net.  

De ce este atat de important gazoductul Ungheni-Chisinau. Cum a ajuns Transgaz prima companie de stat care investeste in sectorul energetic din Republica Moldova. Implicarea Transgazului in Republica Moldova, intr-o tara vorbitoare de limba romana, este cea mai buna ocazie pentru Romania de a castiga experienta, incredere si competenta prin extinderea dincolo de granite a unor servicii atat de esentiale, precum cele de transport si furnizare de energie. Eurotransgaz, filiala din Moldova a Transgaz, a depus ieri cererea de participare la privatizarea Vestmoldtransgaz, compania care va opera serviciile de transport al gazelor prin sectiunea de peste Prut a conductei Iasi ￯ Ungheni ￯ Chisinau. Deschiderea si adjudecarea licitatiei ar urma sa aiba loc undeva pana in a doua jumatate a lunii ianuarie. Care ar putea fi, insa, consecintele acestei decizii luata de Transgaz? Care sunt obstacolele si oportunitatile care vor veni in calea gazoductului Ungheni ￯ Chisinau si ce importanta are acest moment pentru companiile de stat romanesti? Poate Romania sa schimbe regulile jocului in tara vecina si, respectand regulile de piata, sa le dea si o mana de ajutor fratilor nostri pentru a-si diminua gradul de dependenta fata de gazul rusesc? Compania moldoveana Vestmoldtransgaz a fost pusa in urma cu ceva vreme pe lista de privatizare de guvernul de la Chisinau la un pret de 9 milioane de euro si sub conditia ca cel care va castiga licitatia sa investeasca 93 de milioane de euro in urmatorii 2 ani, relateaza Adevarul. 

Retrospectiva: Carburantii s-au scumpit cu aproximativ 70 de bani/l in urma majorarii accizelor si a evolutiei preturilor internationale ale petrolului. Ultima jumatate a acestui an a fost una dificila pentru soferii romani. Impotriva lor s-au aliat raul, ramul, respectiv guvernul si pietele internationale. Au fost afectati nu numai detinatorii de automobile, ci si retailerii, si, implicit, toti consumatorii in urma majorarii costurilor cu transportul marfurilor. Daca la sfarsitul lunii august, pretul carburantilor in Romania era de aproximativ 4,6-4,65 lei/l, in prezent, la statiile OMV Petrom si Rompetrol de pe Soseaua Mihai Bravu, un litru de benzina poate fi cumparat cu 5,26 lei (OMV Petrom, respectiv 5,3 lei (Rompetrol), iar unul de motorina - cu 5,34 lei (OMV Petrom), respectiv 5,38 lei (Rompetrol). A rezultat o majorare a pretului carburantilor de peste 15%, de minimum 70 de bani pe litru. Acesta este atat rezultatul cresterii accizelor cu 38 de bani/l (45 bani/l inclusiv TVA), efectuata de Guvernul Tudose pentru atenuarea deficitului bugetar, cat si a evolutiei pretului international al petrolului. Intr-o analiza efectuata inaintea cresterii accizelor, Ministerul de Finante anticipa o majorare a pretului carburantilor de doar 1,7%, si nu de peste 15%, si un impact direct asupra inflatiei medii care "ar putea sa nu depaseasca 0,1 puncte procentuale". Companiile si-au vazut majorate cu 30% costurile cu achizitionarea materiei prime in urma aprecierii petrolului de la 50,8 dolari/baril pe 30 august la peste 66 dolari pe baril in prezent. Totodata, potrivit Rompetrol, in al treilea trimestru al anului 2017, comparativ cu perioada similara din 2016, cotatiile Platts, exprimate in moneda de referinta, dolarul, au fost, in medie, cu 18% mai mari pentru benzina, si cu 19% pentru motorina, anunta Profit.ro

Se schimba regulile ITP-ului. Ce se va intampla din 2018. Se schimba regulile ITP-ului, din 2018. La fiecare inspectie tehnica periodica (ITP), masinile vor trece sau nu de verificare in functie de gravitatea defectelor pe care le au, potrivit unui act normativ care a aparut recent in Monitorul Oficial. Astfel ca, autovehiculele vor putea trece de inspectie cel mult cu defecte minore, iar daca va fi vorba de defecte mai grave, acestea vor trebui reparate in maximum 30 de zile. Totodata, actul prevede ca automobilele mai vechi de 12 ani vor necesita anual ITP. Noile reguli pentru desfasurarea inspectiilor tehnice la masini sunt incluse in Legea nr. 260/2017 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea incadrarii vehiculelor inmatriculate sau inregistrate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si in categoria de folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica, scrie Auto Bild.

Principalele modificari care intra in vigoare de la 1 ianuarie 2018. In 2018, felul in care se platesc taxele se schimba considerabil. De asemenea, cateva impozite locale se majoreaza dar si apar modificari de tarifare la telefonia mobila. Potrivit Mediafax, taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) va fi platita in conturi separate (￯split TVA￯), procedura care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, insa, ca nu toate firmele vor trece la aceasta modalitate de plata, lucru care va complica relatiile dintre firmele care o aplica si cele care nu o aplica. Contributiile de asigurari sociale - CAS - vor fi platite de angajator, dar din banii salariatului, nu (si) din banii firmei, cum a fost pana la 1 ianuarie 2018. Masura ar trebui sa aiba ca efecte scaderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de platit din surse proprii doar o taxa de 2,25% din fondul de salarii) si scaderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea implini acest deziderat si mai ales pentru a se pastra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie sa majoreze salariul brut cu cel putin 20 de puncte procentuale. Sau, dupa cum au anuntat deja unii angajatori, sa le plateasca salariatilor diferenta de 20% sub forma de prime/stipendii de merit, cel putin pana cand aceasta mutare a CAS va fi certa si clarificata din toate punctele de vedere. Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sanctionata cu inchisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de catre angajatori, noteaza Capital

"Internet of Things" va aduce beneficii anuale de 11 trilioane USD pana in 2025. In Romania abia este testat. Companiile nu isi mai pot permite sa amane investitiile care vor face din Internet of Things ("Internetul lucrurilor" - IoT) un factor de productie si de competitivitate major. In multe cazuri nu se va astepta nici macar pana cand serviciile celulare 5G se vor fi generalizat, potrivit unui studiu al McKinsey&Company. Studiul a identificat 13 domenii in care IoT va fi folosit tot mai mult in anii viitori, cu beneficii economice anuale estimate intre 3,9 si 11,1 trilioane de dolari pana in 2025: industriile prelucratoare, apararea, agricultura, materii prime, constructii, petrol si gaze, asigurari, sanatate, muncipalitati, utilitati, turism, transport si logistica, retail. In multe din domeniile IoT poate fi utilizat pentru operatiunile de mentenanta predictiva si pentru anumite operatiuni sau pentru administrarea activelor. Industriile prelucratoare vor folosi IoT pentru optimizarea operatiunilor, iar in domeniul auto inclusiv pentru actualizari online. In aparare, utilitati, sanatate si asigurari o aplicabilitate importanta este in monitorizarea de la distanta. In municipalitati IoT va deveni vital cel putin pentru controlul traficului, potrivit studiului McKinsey. Cele mai multe dispozitive interconectate astfel vor fi in afaceri, industrie si sanatate, dar transporturile si securitatea nu se vor putea dispensa de IoT. In 2015 existau intre 10 si 20 de miliarde deobiecte conectate la Internet si vor fi de 10 ori mai multe in 2020, incluzand totul, de la stilouri, la locuinte cu dotarile aferente, masini si echipamente industriale, relateaza Curs de guernare.



















1890 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă