​Business report: ​Comuna din România fără asistaţi sociali: Toată lumea munceşte, nu stă la întins mâna; La 2 ani de la scandalul Panama Papers, Fiscul bate pasul pe loc; ​Constructorii măresc ritmul de lucru la autostrăzi

de A.L.     HotNews.ro
Luni, 16 aprilie 2018, 4:38 Revista Presei | Business


Business report
Foto: Colaj foto
​Constructorii măresc ritmul de lucru la autostrăzi. Nemţii de la Geiger, italienii de la Tirrena şi Umbrărescu au cele mai mari progrese. Odată cu deschiderea oficială a sezonului de construcţii, progresele pe unele şantiere de autostrăzi devin tot mai vizibile. Constructorii care s-au mobilizat cel mai bine în ultima lună sunt nemţii de la Geiger, italienii de la Tirrrena Scavi şi firmele lui Dorin Umbrărescu, conform datelor actualizate pe luna aprilie de către Compania de Drumuri. După progresele anemice din perioada precedentă, unii constructori au mărit semnificativ ritmul de lucru odată cu încălzirea vremii. Cel mai mare progres, de nouă puncte procentuale, a fost înregistrat de către constructorul german Geiger. Gradul de execuţie a lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii a ajuns în aprilie la 55%, faţă de 46% în luna precedentă, conform situaţiei actualizate a proiectelor de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), scrie Economica.

Comuna din România fără asistaţi sociali: Toată lumea munceşte, nu stă la întins mâna. 
Ioan Rusu este primar al comunei Ezeriş, din judeţul Caraş-Severin, din anul 2000. Atunci primeau ajutor social în jur de 120 de persoane, deşi mulţi aveau gospodării cu animale ori tractor în curte, conform Mediafax. “Erau şi asistaţi sociali care aveau şi 70, 80, 100 de oi, tractor în curte şi maşină şi primeau ajutoare de la statul român, de la noi, practic, că cei care muncesc produc şi din ce produc plătesc şi asistaţii sociali. I-am pus să facă un şanţ de 100 de metri şi s-au îmbătat ca porcii, asta prin 2004 a fost”, a declarat, corespondentului Mediafax, Ioan Rusu. Primarul comunei Ezeriş a afirmat că a reuşit să scadă numărul asistaţilor sociali cu 75% în primul mandat, după ce nu le-a mai acordat indemnizaţii decât celor care chiar îndeplineau condiţiile legii, notează Capital.

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut. 
Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu două sutimi de procent (2 puncte de bază, bps) decât al titlurilor maghiare. Împrumuturile guvernamentale românești pe termen lung erau cu doar cu 7 bps mai scumpe decât cele poloneze. Aprilie 2018: costul finanțării prin titluri pe 10 ani ale guvernului român a urcat la 4,61% – adică aproape că s-a dublat față de cel al guvernului maghiar, care a scăzut până la 2,44%, potrivit celor mai recente date ale Erste Group Research (EGR). O evoluție remarcabilă au avut și titlurile bulgare pe 10 ani, al căror randament a scăzut de la 2,55% în 2016, la 1,19% în prezent, potrivit Curs de Guvernare.

La 2 ani de la scandalul Panama Papers, Fiscul bate pasul pe loc. Încă investighează 3 grupuri de societăți din România și analizează altele 2. 
La doi ani de la scandalul Panama Papers, ANAF pare să fi făcut doar progrese care nu merită menționate în ce privește utilizarea informațiilor făcute publice în 2016 în urma unei investigații jurnalistice de amploare la nivel global. Deși ANAF a reacționat rapid la nivel declarativ, la momentul respectiv, și a precizat că va solicita și analiza informațiile referitoare la persoane sau companii care au legătură cu România, în prezent Fiscul este tot la stadiul de a investiga 3 grupuri de societăți și de a analiza riscurile fiscale în cazul altor 2. Acesta este exact etapa în care ANAF informa că se află și în toamna anului 2016. În urmă cu 2 ani, un scandal uriaș dezvăluia la nivel global cum șefi de stat, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrități, sportivi, dar și rețele criminale utilizau societăți offshore înregistrate în zeci de paradisuri fiscale pentru a se ascunde de plata taxelor sau doar de ochii curioșilor, relatează Profit.

Statul ne creşte din nou factura de curent. Se coace o lege nouă pentru creşterea subvenţiei acordate "regenerabililor". 
Parlamentul ar urma să adopre curând proiectul de lege referitor la modificarea schemei de sprijin pentru energia din surse regenerabile, iar modificările vor aduce o creştere etapizată a facturilor la energie electrică. Concret, proiectul de lege, care urmează să fie dezbătut marţi de Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, stabileşte care va fi impactul certificatelor verzi, prin care sunt susţinuţi producătorii de energie din surse regenerabile, în facturile tuturor consumatorilor, începând din acest an şi până în 2022. Iar sumele vor creşte de la an la an Iată ce scrie într-unul dintre amendamentele care urmează să fie discutate şi apoi votate de deputaţi. "Începând cu anul de analiză 2018, ANRE stabileşte prin ordin, până la data de 1 martie a fiecărui an, cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza consumului final de energie electrică din anul precedent, astfel încât impactul mediu la consumatorul final să fie de 11,7 euro/MWh în anul 2018, 12,5 euro/MWh în anul 2019 13 euro/MWh în anii 2020-2021 și 14,5 euro/MWh începând cu anul 2022, arată Economica.

Prima țară din lume care pune capăt exploatărilor petroliere și gazelor offshore. 
Într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat, unele industrii, care au făcut istorie în secolul trecut, o să-și restrângă semnificativ activitatea sau vor dispărea complet. Pentru a combate schimbările climatice, tot mai multe țări iau măsuri tot mai dure împotriva poluării. Una dintre aceste industrii pe cale de dispariţie va fi cea a combustibililor fosili. În urmă cu câteva zile, autorităţile din Noua Zeelandă au anunţat că nu vor mai acorda autorizaţii de explorare a petrolului şi gazelor offshore, ca parte a planurilor de a reduce la zero emisiile de carbon până în 2050 şi de a combate schimbările climatice. Decizia a fost anunţată de premier şi a stârnit furia industriei petroliere, care acuză guvernul că vrea să îngroape cel puţin 11.000 de locuri de muncă. Prim-ministrul Jacinda Ardern a anunţat joi că guvernul „nu va mai acorda noi autorizaţii de explorare a petrolului şi gazelor offshore”, anunță Capital.


Citeste mai multe despre   


















4675 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri