Deficitul bugetului de pensii bagă datoria publică în corzi. În fiecare an, țara noastră se împrumută de pe piața internă și de pe cea externă pentru a acoperi necesarul de finanțare a datoriilor ajunse la scadență și a deficitului bugetar, mai ales a celui provenit de la bugetul de pensii. În mod normal, datoria publică ar trebui să scadă în perioadele de creștere economică susținută, dar la noi a crescut chiar și anul trecut cu 15 miliarde lei. Datoria publică a României a scăzut ca procent în PIB, dar a crescut nominal în fiecare an. După saltul din 2009 când ne-am împrumutat aproape 20 miliarde euro de la FMI, Banca Mondială şi UE, care a dus la dublarea datoriei publice externe, ţara noastră a returnat mai mult de trei sferturi din împrumut, dar cu bani împrumutaţi din altă parte, relateazacapital.ro
Ce s-a întâmplat cu indicele ROBOR la trei luni.Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni la 2,22%, de la 2,13%, urmat şi de indicii la şase şi nouă luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,49%, de la 2,46%. Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii platită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut de la 2,53% la 2,56%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,60%, de la 2,59%, potrivitgandul.info
Strategie. România se pregăteşte să convertească noul val de refugiaţi în forţa de muncă lipsă de care se plâng angajatorii. România se pregăteşte pentru un nou val masiv de imigranţi, după ce anul trecut s-a înregistrat un număr-record de solicitări de azil pe teritoriul României, respectiv 4.820 de cereri de protecţie internaţională, adică de trei ori mai mult decât în 2016. De aceea, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a adus mai multe ajustări strategiei de gestionare a acestui fenomen pentru perioada 2015-2018. „Situaţia geopolitică, marcată de instabilitatea situaţiei politice din Orientul Mijlociu unde conflictul din Siria şi Irak au ca efect deplasarea internă sau internaţională a unui număr important de persoane, situaţia din Turcia şi ameninţările Istanbulului de denunţare unilaterală a înţelegerii cu UE, dar şi situaţia imigranţilor aflaţi în prezent pe teritoriul Serbiei, produc efecte asupra migraţiei şi azilului în România“, se arată în document, potrivitadevarul.ro.
Otokar vrea să cucerească Bucureștiul cu experiența din Istanbul. Licitația de 100 de milioane de euro privind furnizarea a 400 de autobuze pentru RATB a fost câștigată de compania turcă Otokar, însă contractul poate fi semnat doar după soluționarea contestațiilor depuse. Până atunci, oficialii turci încearcă să-și dovedească bunele intenții și experiența utilizând ca exemplu relația cu IETT. Imediat după anunţul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) că turcii de la Otokar sunt câştigătorii licitaţiei pentru echiparea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) cu 400 de noi autobuze reacţiile au fost virulente. Pentru mulţi este greu de conceput că un producător turc de autobuze poate livra vehicule cu o calitate apropiată de cea a germanilor de la Daimler sau MAN, aflaţi şi ei printre candidaţi, potrivitcapital.ro
Consultanţii financiari din Big Four: Statul nu poate face investiţii din Pilonul I. Alarma e că populaţia României îmbătrâneşte. PwC (PricewaterhouseCoopers) găseşte mai interesantă declaraţia de intenţie a guvernului de transformare a Pilonului I într-un vehicul investiţional. Însă îşi exprimă îndoiala cu privire la capacitatea statului de a administra o asemenea formulă.KPMG observă că Pilonul II funcţionează ca o economisire obligatorie, dar beneficiul ar fi că, chiar dacă e obligatoriu, acest pilon ar reprezenta singura sursă de venit suplimentară faţă de pensia de stat. Ca PwC, experţii KPMG cred că, indiferent de detalii, populaţia României îmbătrâneşte, iar Pilonul II este o soluţie pentru cei care vor ieşi în pensie în câţiva ani,, în lipsa unor contribuţii viitoare adecvate, cauzate de acest efect de îmbătrânire. Mulţi pensionari, puţini contributori, potriviteconomica.net
Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic. Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor valutare şi ale datoriei publice. Totuşi, sistemul bancar românesc este unul dintre cele mai puternice dintre cele ale ţărilor cu economii emergente studiate într-un raport recent al companiei de cercetare economică. „Riscurile (valutare) cresc în Turcia, Argentina, Filipine şi România, unde poziţiile externe s-au deteriorat”, spune raportul citat. Monedele celor patru ţări suunt plasate în siajul celor ale Venezuelei şi Ucrainei, dar stau mai rău decât monedele Nigeriei, Columbiei şi Egiptului, care au şi mari probleme politice și sociale, potrivitcursdeguvernare.ro
