Business report: După creşterea economică uriaşă va urma o recesiune pentru care România nu este pregătită. Déjà vu 2009?; Cum și-au mărit polonezii de patru ori rețeaua de autostrăzi în câțiva ani; Se schimbă casele de marcat. Ce trebuie să știe întreprinzătorii

Joi, 10 mai 2018, 4:47 Revista Presei | Business

După creşterea economică uriaşă va urma o recesiune pentru care România nu este pregătită. Déjà vu 2009? Creşterea economică de anul trecut, de aproape 7%, va fi urmată inevitabil de o perioadă de stagnare sau chiar de declin a afacerilor pentru care România nu este pregătită, a afirmat Eugen Anicescu, country manager Coface România. „Cred că ne-am atins anumite limite la creşterea economică. Cum vă simţiţi cu o creştere economică de 7% ? Este ca şi cum ne-am fi dopat, pentru că este o creştere peste potenţialul nostru. Este o certitudine că, la un moment dat, ne vom confrunta şi cu o recesiune. Atunci cred că ar trebui să vorbim şi despre ce se va întâmpla dacă acest lucru se va produce şi cum ar trebui să ne pregătim”, a declarat Anicescu, potrivit adevarul.ro.

Cum și-au mărit polonezii de patru ori rețeaua de autostrăzi în câțiva ani. Lipsa autostrăzilor este cea mai gravă și rușinoasă problemă a României, care se sufocă în doar 748 kilometri de auto- stradă, împărțiți în bucățele izolate. În schimb, Polonia, care se afla în aceeași situație ca a noastră, cu secțiuni foarte mici, dispersate, construite în ani întregi, a știut să profite de aderarea la UE și de fondurile europene care i-au fost alocate. „A fost o uriașă nevoie de investiții în infrastructură în 2004, când am aderat. Infrastructura nu era adecvată la cerere. Guvernul a luat decizia de a construi autostrăzi și drumuri expres, pe un program multianual, cu surse diferite de finanțare”, a declarat șeful Departamentului de Drumuri Publice din Ministerul Infrastructurii, potrivit romanialibera.ro. 

Se schimbă casele de marcat. Ce trebuie să știe întreprinzătorii. Toţi întreprinzătorii trebuie să schimbe casele de marcat clasice cu cele care au jurnal electronic. Termenul limită până la care se pot cumpăra noile aparate este 1 iunie pentru firmele mari si mijlocii şi 1 august pentru cele mici. Noile case de marcat vor fi conectate la serverele Fiscului, astfel că se vor colecta mai uşor informaţiile legate de vânzări. Însă nu chiar acum, ceva mai târziu. Schimbarea caselor de marcat cu unele cu jurnal electronic înseamnă pentru autorităţi încă o încercare de a reduce evaziunea fiscală, potrivit digi24.ro

De la începutul anului 2017, indicatorii macroeconomici ai României s-au înrăutăţit dramatic. Datoria externă a României a crescut constant în ultimii 10 ani. A ajuns, de la 72,46 miliarde de euro în anul 2008, la 95,03 miliarde de euro anul acesta. Cea directă, pe termen lung, a ajuns, de la 9,05 miliarde de euro în anul 2008, la 34,4 miliarde de euro anul acesta. În premieră, din anul 2016, datoria publică directă a depăşit datoria privată. Evoluţia aceasta negativă pare că se accentuează. De asemenea, cu -6,4 miliarde de euro, România a avut în anul 2017 cel mai mare deficit de cont curent din Europa Centrală şi de Est, pe fondul majorării deficitului comercial. E şi unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, potrivit Eurostat, relateaza romanialibera.ro

Marile proiecte private care vor schimba faţa Capitalei. Cel puţin şase proiecte imobiliare private majore, aflate acum în diferite stadii de dezvoltare, vor modifica substanţial structura urbană a Bucureştiului. Toate se construiesc sau urmează să se construiască în locul unor foste fabrici şi mai au în comun combinarea clădirilor de birouri cu spaţii comerciale şi locuinţe, sub acelaşi concept sau folosind sinergiile zonei. Ion Ţiriac, grupul IKEA, Auchan, Hanner şi antreprenorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu pun la bătaie sute de milioane de euro pentru realizarea acestora. De succesul lor depind o serie de alte proiecte similare pregătite să ia locul altor platforme industriale din oraş, potrivit capital.ro.

Atenție, industria prelucrătoare – pe ultimul loc la creşteri: Salariu mediu record, în martie. 581 euro net şi 1.157 euro ca putere de cumpărare. Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna martie 2018 a fost de 4.488 lei, cu 8,7% mai mare decât în luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat în acelaşi ritm şi a ajuns la 2.704 lei, nu doar ca urmare a creşterilor semnificative din sectorul sanitar (+22,3% faţă de februarie) şi din educaţie (+18,4%), ci şi prin avansul destul de consistent din construcţii şi intermedieri financiare. În termeni reali (ajustat cu inflaţia consemnată), puterea de cumpărare a salariului mediu a crescut cu 8,4% faţă de luna februarie 2018, potrivit cursdeguvernare.ro

Coşmar la Guvern: veniturile statului din taxele de bază sunt sub ce programaseră pentru 2018. Raportul trimestrial făcut de Ministerul Finanţelor dezvăluie că veniturile încasate de stat din mai multe surse principale sunt sub program. Statul a încasat în primul trimestru mai puţin decât şi-a fixat pentru anul acesta ca bugetul să se încheie în deficitul programat. Surse mari de venituri la buget sunt pe minus. Cea mai importantă ar fi TVA, care aduce 20% din veniturile bugetului statului şi care are un grad de încasare faţă de program de doar 91,4%. La accize, gradul de încasare faţă de programat e de doar 87,6%. Impozitul pe profit este la numai 95,2%, iar taxele pe proprietate în aceeaşi zonă. Ce au supraestimant însă experţii guvernului cel mai mult ca venituri pentru acest an au fost sumele venite de la UE, care după primul trimestru fac doar 63,1% din ce era programat, potrivit economica.net.

Comoara din România care a dispărut din registre. E ultima din Europa. Autorităţile efectuează verificări. Autoritățile române și societatea civilă au început în urmă cu trei ani demersuri necesare pentru includerea acestei comori în patrimoniul mondial al umanității. Peste 80% din pădurile virgine din Banat au dispărut din registrul pădurilor seculare întocmit de UE. Aproape 1.500 de hectare de păduri seculare virgine de pe Valea Higeg, din zona Ocolului Silvic Teregova, au fost omise de autorităţi la întocmirea catalogului Pădurilor Virgine care trebuie protejate, potrivit capital.ro