ONG: Ritmul este foarte lent pe Autostrada A3 între Str. Petricani şi Str. Popasului. Există riscul să nu fie gata nici în acest an.Asociaţia Pro Infrastructură spune că ritmul de lucru pe segmentul de 3,3 kilometri al Autostrăzii A3 între Str. Petricani şi Str. Popasului din Bucureşti este ”foarte lent”, iar lucrarea începută din 2016 este posibil să nu se finalizeze nici în acest an. Slaba mobilizare a constructorului este în concordanţă cu alocarea bugetară din 2019, mai spun reprezentanţii Asociaţiei, citați de News.ro. "Astăzi am filmat ciotul de 3,3 km al Autostrăzii A3 între Str. Petricani şi Str. Popasului din Bucureşti. Din păcate, ritmul este foarte lent, existând şanse ca acest tronson (început în 2016) să nu se finalizeze nici în acest an! Deşi vremea este perfectă pentru execuţia accelerată a tuturor tipurilor de lucrări, slaba mobilizare a constructorului este în perfectă concordanţă cu alocarea bugetară insuficientă pentru 2018", spun reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură, potrivit News.ro. Potrivit acestora, se lucrează "timid" la armarea plăcii de suprabetonare la podul peste Valea Şaulei şi la pasajul peste calea ferată Bucureşti-Constanţa, şi la ridicarea ultimelor grinzi şi la relocarea unor utilităţi, scrieEconomica.

Business reportFoto: Colaj foto

Compania Naţională de Investiţii lucrează la 129 de biserici şi trei şcoli.Compania Națională de Investiții, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are în implementare, în acest moment, 248 de investiții, în valoare de peste 312 milioane de euro, care urmează a fi predate beneficiarilor, etapizat, până în anul 2020, în corelare cu durata de execuție. Mai bine de jumătate dintre acestea sunt aşezăminte de cult, adică biserici şi mănăstiri. În cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social apar următoarele investiţii: 57 de săli de sport (precum sala de 5.000 de locuri din Oradea - jud. Bihor, sala de sport din incinta Clubului Dinamo - Bucureşti, sala de sport a Clubului Sportiv Școlar din Petroşani - jud. Hunedoara, sala de sport multifuncţională cu 3.000 de locuri din Slatina - jud. Olt), potrivitCapital.

România (ne)calificată: Câte cursuri sunt dispuși să plătească patronii pentru a avea angajați mai productivi.După un început de an șubred, productivitatea muncii de la nivel local și-a revenit ușor în a doua parte a lui 2017. Presiunile pe salarii, ge­ne­rate de creșterea acestora în sectorul public și implicit de nevoia privaților de a echilibra balanța pentru a nu rămâne fără personal într-o piață a muncii deja tensionată, au generat o undă de șoc și în productivitatea muncii. Creșterea artifi­cială a remunerației, fără niciun cores-pondent la nivelul productivității, au avertizat economiștii, va afecta indicatorii de performanță ai companiilor. Evo­luția robustă a economiei a redresat însă situația, cu toate că progresele de ordin structural au fost modeste, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR). Industria și comerțul au fost sectoarele cu cel mai consistent aport la câș­tigurile de productivitate din ultima parte a lui 2017, cel din urmă fiind puternic susținut de o dinamică robustă a segmentului online, care a consemnat o creș­tere de aproape 40%, notează analiștii băncii centrale, relateazăNewMoney.

Deficitul contului curent – cu 15% mai mare după primele 4 luni din 2018.Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din anul curent un deficit de 2.053 milioane euro, cu aproximativ 15% peste cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului precedent . Procentajul a fost în scădere faţă de lunile precedente, după diminuarea ritmului de creştere pe segmentul bunurilor la doar 14%, semnificativ sub valorile consemnate în lunile anterioare. Din păcate, plusul adus de segmentul de servicii a scăzut cu 5% în prima treime din 2018 faţă de prima treime a lui 2017, până la doar 2.417 milioane de euro, motiv pentru care a reuşit să acopere ceva mai puţin de 70% din cele -3.483 milioane consemnate pe partea de bunuri. Soldul pozitiv al serviciilor de transport s-a păstrat la acelaşi nivel ( +1.121 milioane euro), în timp ce plusul adus de serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor s-a diminuat marginal (849 milioane euro faţă de 860 milioane euro), conformCurs de Guvernare.

România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în mai.Rata anuală a inflaţiei a urcat în mai la 1,9% în zona euro şi la 2% în Uniunea Europeană, de la 1,3% şi, respectiv, 1,5% în aprilie, în timp ce România şi Estonia au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). BCE vrea să menţină creşterea preţurilor aproape de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (4,6%) şi Estonia (3,1%), iar cele mai scăzute în Irlanda (0,7%) şi Grecia (0,8%). Comparativ cu aprilie 2018, inflaţia anuală a urcat în 26 de ţări membre ale UE (inclusiv în România, unde s-a majorat de la 4,3% până la 4,6%), a rămas stabilă într-un stat şi a scăzut în alt stat. În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut în mai serviciile (0,72 puncte procentuale), energia (0,58 puncte procentuale) şi alimentele, alcoolul şi ţigările (0,50 puncte procentuale), aratăEconomica.

România, lider în UE la creşterea costurilor cu forţa de muncă în T1.Costul total al forţei de muncă în România a înregistrat cea mare creştere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primul trimestru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, conform datelor publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Costul orar al forţei de muncă a crescut în primele trei luni din acest an cu 2,7% în Uniunea Europeană şi cu 2% în zona euro, comparativ cu perioada similară din 2017. În trimestrul patru din 2017 s-a înregistrat un avans de 2,3% în UE şi de 1,4% în zona euro. Cele mai mari creşteri în primul trimestru din 2018 au fost raportate în România (12,7%), Letonia (11,2%) şi Ungaria (10,3%). Singurul stat din UE în care costul orar al forţei de muncă a scăzut în primele trei luni din acest an a fost Portugalia (minus 1,5%), informeazăCapital.