Datoria publică a României - nivel și evoluțiiServiciul datoriei publice guvernamentale pe anul 2019 va depăși cu siguranță nivelul din 2018, potrivit proiecției făcute de Ministerul Finanțelor pe baza datoriei deja contractate și a cursurilor de schimb la data de 31.03.2018. El ar urma să fie de 53.635,5 milioane lei față de 53.580,5 milioane lei în acest an și față de mai puțîn de 50 de miliarde de lei în 2017. Nivelul ratelor de capital ( al sumelor care trebuie rambursate pe parcursul anului) va crește de la 42.456,3 milioane lei la 43.599,0 milioane lei, în timp ce banii achitați în contul dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei apar în scădere, de la 11.124,2 milioane lei la 10.036,5 milioane lei (la care, desigur, în lunile următoare se vor mai adăuga sume în plus), scrieCurs de Guvernare.
Banca Mondială: Creșterea economică a României nu s-a tradus în reducerea sărăcieiRomânia are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă rurală, 70% dintre cei săraci trăind în aceste zone, arată un raport al Băncii Mondiale. "Aproximativ 45% din populația țării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunități inegale și un acces inegal la piețe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre țările Uniunii Europene", se precizează în document, informează Mediafax. Raportul arată că peste 900.000 de persoane (4,5%), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban și 6,2% din populația rurală), aratăCapital.
Cum se schimbă mixul energetic al României: scad petrolul și cărbunele, crește substanțial gazul. Cifre și explicațiiLa orizontul anului 2021, producția de energie primară a României va conține într-o mai mică măsură cărbune și petrol, și într-o mult mai mare măsură gaze naturale, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoza (CNP). Producția de energie primară în viitor se va axa mult mai mult pe gaze naturale, care vor avea o pondere mult mai mare în mixul energetic, în detrimentul țițeiului și al cărbunelui. Iată cum arată "coșul" de energie anul trecut și cum va arăta în anul 2021, potrivit CNP. Așadar, cea mai mare creștere intervine pe segmentul gazelor naturale, de peste 4 puncte procentuale, în condițiile în care, potrivit prognozei, producția totală de energie primară va crește, treptat, ajungând în anul 2021 la 26,77 milioane de tone echivalent petrol, cu 6,6% peste nivelul din anul trecut, precizeazăEconomica.
O greșeală cu profit de 10 milioane de euroUn trader novice din Franța a făcut un profit de 10 milioane de euro, în încercarea de a-și repara o greșeală. S-a jucat, fără să știe, cu deschiderea unor poziții cu sume uriașe, crezând că platforma pe care tranzacționa era una de teste. După ce a absolvit unele cursuri de brokeraj, traderul a mers acasă și a crezut că exersează modul în care se fac tranzacțiile pe o platforma demo. A deschis expuneri de 1 miliard de euro și a înregistrat pierderi de 1 milion de euro. Apoi a realizat șocat că platforma de tranzacționare este reală și a decis să meargă mai departe pentru a-și recupera banii. A deschis noi poziții în valoare de peste 4 miliarde de euro și a început să tranzactioneze pe bursele americane și europene. Așa a reușit nu numai să-și recupereze pierderile, ci chiar să ajungă să facă un profit de 10 milioane de euro, relateazăDigi24.
Consumul individual efectiv al românilor -la 68% din media UE. Eurostat spune că ne-am apropiat de LetoniaRomânia a ajuns în 2016 la 68% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC) publicat de Eurostat pentru toate statele membre. În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trăi, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 63% din media UE. Astfel, țara noastră a a depășit grupul format din Ungaria, Croația și Bulgaria, și, în premieră absolută, a fost inclusă în comunicatul oficial alături de Estonia și Letonia, printre țările care au de recuprat un decalaj de circa 30% față de media europeană. Avansul între 2014 și 2017 a fost spectaculos, de nu mai puțîn de 12 puncte procentuale, informeazăCurs de Guvernare.
Compania BMW ar putea închide fabricile din Marea BritanieCompania auto BMW ar putea fi nevoită să închidă fabricile din Marea Britanie în care sunt produse mărcile Mini și Rolls-Royce dacă activitățile de aprovizionare cu piese componente vor fi afectate de Brexit, avertizează un reprezentant al firmei citat de Financial Times. Grupul auto german BMW va fi nevoit să închidă uzinele sale din Marea Britanie, unde sunt produse automobilele Mini și Rolls-Royce, dacă va ajunge în situația în care nu va putea importă rapid componente din Europa continentală după ce Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, a declarat luni pentru Financial Times unul din directorii BMW. Uzinele care produc automobile utilizează metode de producție denumite ''just in time'', caracterizate prin faptul că piesele componente ajung cu doar câteva ore înainte de a fi nevoie de ele pe liniile de asamblare, reducându-se stocurile de componente și astfel costurile sunt menținute la un nivel scăzut, conformRomânia Liberă.
Tun imobiliar cu terenuri gratuite de la statZeci de mii de tineri români au primit de la stat, gratuit, terenuri care acoperă o suprafață mai mare decât cea a municipiului Alexandria, pentru a-și construi case. O parte dintre ei au cumpărat aceste loturile cu prețuri derizorii și le-au vândut cu profit. Prin această schemă legală, statul a pierdut cel puțîn 80 mil. euro. O lege veche de 15 ani, inițiată de Guvernul Năstase, oferă posibilitatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani să primească gratuit terenuri pentru a-și construi casă. O condiție esențială pe care solicitanții trebuie să o îndeplinească este să nu dețină în proprietate o locuința sau un teren destinat construirii unei locuințe. Până la finalul anului trecut, peste 31.000 de tineri români au primit teren gratuit pentru construirea unei case, însă aproape 20% dintre loturile acordate au reintrat în posesia autorităților, deoarece beneficiarii nu au fost în stare să înceapă construcția în decurs de un an, după cum specifică legea 15/2003, scrieCapital.
