Aplicarea deducerii de 60%, ultima şansă pentru gazele din Marea Neagră? Cum se înţelege că s-ar aplica acum şi ce s-ar putea schimba.Aplicarea sistemului de deduceri din legea offshore este acum cheia succesului exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră. Sistemul de taxare a devenit mai împovărător iar petroliştii spun că decizia finală de investiţii ar putea fi mai greu de luat. Ceea ce o poate influenţa este sistemul de deducere nou instituit, de 60% din investiţii, care însă, aşa cum este el trecut în lege, nu ajută companiile petroliere, în accepţiunea lor şi a experţilor în fiscalitate. În spaţiul public a apărut informaţia unei noi intervenţii legislative care au urma să lămurească chestiunea, şi există chiar şi în lege o portiţă care lasă loc negocierii. Noua lege offshore, vitală pentru viitorul concesiunilor din Marea Neagră, a crescut povara fiscală a companiilor petroliere, prin introducerea impozitului suplimentar, în plus faţă de redevenţe, cu procente variabile în funcţie de preţul gazului pe piaţa internaţională, dar a insituit şi un sistem de deducere a investiţiilor care, teoretic, ar trebui să ajute companiile petroliere, scrieEconomica.

Business reportFoto: Colaj foto

Proiectul Magistralei 6 de metrou, discutat la Bruxelles cu miniştrii Transporturilor şi Fondurilor Europene."Discuţiile au fost constructive şi ambele părţi au convenit să urmărească implementarea la standarde înalte de calitate a proiectului. Comisia Europeană va transmite în curând autorităţilor de la Bucureşti o scrisoare de răspuns la clarificările prezentate de partea română", precizează reprezentanţii instituţiei. De asemenea, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre posibilitatea realizării unei legături rutiere rapide între Transilvania şi Moldova. Scopul comun este ca studiile pregătitoare pentru implementarea la standarde europene a acestei legături să se facă în perioada curentă de programare, iar traseul va fi stabilit astfel încât să aducă beneficii economice atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană. La jumătatea lunii martie a acestui an, Comisia Europeană a solicitat Metrorex clarificări cu privire la cererea de finanţare pentru proiectul Magistrala 6 (1 Mai - Otopeni), noteazăCapital.

Statul dator la stat. CFR SA are de recuperat 1 miliard de lei de la operatorii de transport, din care 966 milioane doar de la Marfă şi Călători.Operatorii de transport feroviar (OTF) aveau la data de 15 iunie datorii de 1 miliarde de lei către CFR SA. Cea mai mare parte din această sumă, respectiv 966 milioane de lei, reprezintă datoriile companiilor-soră, CFR Marfă şi CFR Călători, potrivit informaţiilor furnizate Economica de către CFR SA. "Valoarea totală a datoriilor înregistrate de OTF către CFR SA la data de 15.06 2018 este de 966.084.729,86 lei (OTF de stat) şi 34.161.558,73 lei (OTF privați)", se arată în răspunsul CFR SA către Economica.net. Anterior, reprezentanţii CFR SA ne-au comunicat topul primilor cinci datornici, fără a preciza valoarea datoriilor pentru fiecare companie în parte. La data de 15.05.2018, principalii operatori de transport feroviar (OTF) care înregistrează datorii față de CFR SA sunt: SNTFM CFR MARFĂ SA; SNTFC CFR CĂLĂTORI SA; SC GRUP FEROVIAR ROMÂN SA; SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL; SC ASTRA TRANS CARPATIC SRL, conformEconomica.

Investiții de peste 100 de milioane de euro vor schimba la față mai multe clădiri vechi din București.Pe o piață imobiliară bucureșteană în care cuvântul de ordine este „efer­ves­cență“ și în care șantierele de birouri, apartamente sau hoteluri se întâlnesc la mai tot pasul, nici clădirile de altă­dată nu au fost trecute cu vederea de marii dezvoltatori imobiliari aflați în căutare de noi oportunități. De altfel, investiții ce depășesc lejer o sută de milioane de euro sunt planificate în următoarea perioadă în pro­iecte care integrează sau se bazează exclusiv pe re­condiționarea unor clădiri vechi din București, po­trivit compa­niei de consul­tanță imo­biliară JLL România. „Clădirile vechi nu mai sunt folosite de ambasade, așa cum era acum câțiva ani, ci sunt reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, în special de birouri. Segmentul se dezvoltă în special datorită locațiilor centrale ale acestor proprietăți, dar și datorită do­rin­ței dezvoltatorilor de a face pro­iecte mai interesante din punct de vedere arhitectural, cu mai multă perso­na­litate, decât simple dreptunghiuri de sticlă“, spune Mariana Stamate, head of pro­perty management în cadrul JLL România, citată deNewMoney.

Ţara de unde România aduce cele mai multe utilaje. Este printre cei mai mari investitori locali.România este al 25-lea client al Franţei şi cel de-al 27-lea furnizor al său. La rândul său, Franţa este al cincilea partener la export al României şi cel de-al treilea furnizor al său. Exporturile franceze în România au crescut cu 8,1% în raport cu 2016, la 3,9 mld. euro, datorită unei creşteri interne mari susţinută de politica pro-ciclică a guvernului (creşterea salariilor şi reducerea TVA-ului). Importurile franceze care provin din România au atins 3,8 mld. euro în 2017, cu 0,8% în plsu faţă de rezultatele din 2016. Franţa exportă în principal în România maşini industriale şi agricole, material de transport şi produse chimice. Exporturile de mijloace de producţie, aflate pe primul loc, la 1,3 mld. euro, au crescut cu 4,3% în 2017, susţinute de maşinile industriale şi agricole (+9% la 710 mil. euro) şi de echipamentele electronice (+16% la 250 mil. euro). În sens invers, produsele IT scad cu 10% la 350 mil. euro. Al doilea post de export, echipamentele de transport (16%), scade pentru cel de-al patrulea an consecutiv cu 1,5% până la 625 mil. euro, aratăCapital.

Cine ţine becul aprins în următorii zece ani. Lista capacităţilor care se închid şi ce apare în loc.Dispar 5.000 MW din sistem. "Trebuie menționat că 80% din grupurile termoenergetice existente au durata de viaţă normată depăşită. Până în prezent, s-au realizat retehnologizări şi/sau modernizări pentru grupuri termoelectrice din SEN, însă foarte puţine grupuri sunt echipate cu instalaţii pentru reducerea emisiilor care să le permită încadrarea în normele impuse de Uniunea Europeană. (...). Astfel, pentru perioada 2018-2027, analiza dezvoltării reţelei a luat în considerare un Scenariu de Referință de evoluție a capacităților de generare, ce include un program de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoelectrice, la atingerea duratei de viaţă sau datorită neîncadrării în cerinţele Uniunii Europene privind poluarea, totalizând 4996 MW putere netă disponibilă, dintre care 2714 MW până în 2022 inclusiv. În unele cazuri, casarea grupurilor este asociată cu intenţia de înlocuire a acestora cu grupuri noi, mai performante, capacitățile noi trebuie să aibă o eficiență globală ridicată, să fie flexibile și să asigure conformarea la condițiile impuse prin codul de rețea și reglementările conexe, la nivel European", arată Transelectrica, potrivitEconomica.