Primul oraş inteligent din România. În ţara noastră, conceptul de Smart City a evoluat mult în ultimii ani, iar astăzi vedem nenumărate astfel de iniţiative în diverse stadii de implementare. „Avem peste 7 miliarde euro disponibili din fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor noastre, pentru Smart City. Primăria Constanţei, acum două săptămâni, în bugetul pe 2018 a prevăzut bani pentru Smart City, la Satu Mare la fel, la Consiliul Judeţean Iaşi la fel, la Reşiţa la fel, la Cluj, la Braşov, Oradea, inclusiv în Bucureşti. Acest concept iese din zona de teorie şi intră în vieţile noastre“, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedinte Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate, potrivitCapital.
Pericol regional! Moldova se transformă într-un coridor de legalizare a banilor murdari. Joi, reprezentanții societății civile au aflat că, de fapt, pe lângă aceste aparente „beneficii”, guvernarea încearcă să readucă pe ordinea de zi ideea controversatelor proiecte privind amnistia fiscală și de capital și decriminalizarea infracțiunilor economice – inițiative blocate în februarie 2017 printr-un efort conjugat al societății civile moldovenești și partenerilor de dezvoltare. Prin acel proiect, potrivit ONG-urilor, cei care au furat 1 miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014 (celebrul „jaf al secolului”) ar fi urmărit aducerea banilor înapoi în Moldova, pentru a-i pune la adăpostul justiției corupte, controlate politic - legalizându-i. Unul dintre autorii acelui controversat proiect era nimeni altul decât șeful Legislativului, Andrian Candu, potrivitDeutsche Welle.
România are 13 şantiere, unde se lucrează la 169 de kilometri de autostradă. România are în prezent 13 şantiere care însumează 169 kilometri de autostradă în execuţie, şantiere care în ultimele 6 luni au beneficiat de un aport important din partea ministerului şi al companiei de drumuri, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Şova. Acesta a arătat că, până acum, o parte din întârzieri au fost imputabile statului, pentru că nu a reuşit să pună la dispoziţia antreprenorilor coridoarele de expropriere, de exemplu, la timp şi în condiţiile contractului, lucruri care au generat costuri suplimentare şi multă pierdere de timp, potrivitEconomica.
Indicele ROBOR a urcat din nou. A ajuns la 3,46%. Creșterea ROBOR afectează persoanele împrumutate în moneda națională și care au semnat contracte de credit cu dobândă variabilă. Creditele acestor persoane se scumpesc atunci când se împlinesc termenele stabilite prin contractul de credit, respectiv 3 luni, 6 luni, 9 luni sau un an, iar băncile recalculează ratele bancare în funcție de cotația ROBOR din ziua precedentă împlinirii termenului de schimbare a dobânzii evidențiat în contract. Cele mai afectate de creșterea ROBOR sunt persoanele cu credite prin „Prima Casă“, potrivitGazeta de sud.
Deşi are doar 10% din populaţia ţării, Bucureştiul are în depozitele bancare 45% din sumele totale din bănci şi a luat 40% din creditele totale. Bucureştiul, cu doar 10% din populaţia ţării, are în depozite 150,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 45,9% din totalul depozitelor din băncile româneşti, în vreme ce creditele de 99 de miliarde de lei reprezintă 40% din totalul creditelor contractate la nivelul ţării. Raportul depozite/credite este, astfel, în Bucureşti, de 152%, ceea ce înseamnă că depozitele în Capitală au fost, la finalul lunii iunie, cu 52% mai mari decât creditele acordate. În restul ţării, raportul a fost de 122%, potrivitGandul.
În timp ce Budapesta se promovează pe CNN, Bucureştiul nu are actualizat de doi ani site-ul plătit de Primărie. Peste două milioane de turişti au vizitat anul trecut Bucureştiul, un record al ultimilor zece ani. Cu toate acestea, autorităţilor nu le pasă de promovarea Capitalei, iar site-ul pe care Primăria a dat bani, stă lăsat de izbelişte de mai bine de doi ani. Bucureştiul nu are un site care să ofere turiştilor, fie ei străini, dar şi români, informaţii cu privire la evenimentele care au loc, nu are decât un singur punct de informare turistică, cel din pasajul de la Universitate, iar hărţile din centrul istoric sunt aplasate pe transformatoare electrice, potrivitEconomica.
România devine tot mai interesantă pentru străini. Se cheltuiesc sume enorme. Investitorii imobiliari ar putea cumpăra anul acesta un volum de terenuri similar celui din 2017, când s-a marcat un vârf post-criză, asta după ce s-a raportat unul dintre cele mai prolifice prime semestre de după 2009. Doar cele mari trei tranzacţii din primul semestru au cumulat un volum de 50 mil. euro. Cel mai scump teren vândut anul acesta este lotul de 4,3 hectare pe care AFI Europe România a plătit 23 mil. euro. Terenul, parte din fosta Uzină de Maşini Electrice Bucureşti (UMEB) a fost cumpărat de la fondul american de investiţii Broadhurst Investments, administrat local de Siminel Andrei, potrivitCapital
