Singura ţară europeană care nu a construit niciun metru de autostradă în 10 ani. Cum a ajuns România codașa Europei. Potrivit statisticilor europene, comparativ cu 1990, România se află pe ultimele locuri la realizarea marilor proiecte de infrastructură. Astfel, dacă în 1990, România avea 113 kilometri de autostradă, timp de 10 ani lucrurile au rămas blocate şi am devenit singura țară europeană care timp de un deceniu a bătut pasul pe loc. În timp ce noi stăteam degeaba, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă, care mai târziu s-au tradus în investiţii de miliarde de euro, potrivit Gandul.
Transalpina de Apuseni, drumul spectaculos care traversează munţii, va fi asfaltat. Peisajele de pe traseu, magnifice. Consiliul Judeţean Alba a lansat oficial procedura de achiziţie a contractului în valoare de peste 40 de milioane de euro privind modernizarea DJ 107 I, cunoscut şi sub denumirea de ”Transalpina de Apuseni“. Documentaţia a fost publicată pe SEAP în 6 septmbrie, iar ofertele pot fi depuse până în 10 octombrie 2018. Valorea estimată a contracutul este de 141.552.776 lei, fără TVA (circa 30 de milioane de euro). Cu TVA, valoarea contractului se ridică la aproape 44 de milioane de euro. Drumul este important atât pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din Munţii Apuseni, deoarece va lega oraşul Abrud de municipiul Aiud, cât şi de Autostrada Sebeş-Turda, dar şi pentru că va permite accesul mai facil al turiştilor în această zonă, potrivitAdevarul.
Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE. Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene. Aceşti indicatori sunt publicaţi şi revizuiţi lunar, în ideea de a oferi o imagine sintetică asupra unei economii naţionale şi a evoluţiilor recente. Ce nu apare ( prin diluarea în media generală) în statistica europeană este chiar mai important, şi anume ritmul semnificativ crescut al majorărilor în sectorul de stat faţă de sectorul privat. De remarcat, în context, faptul că evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor nu a ţinut nici pe departe pasul de la începutul lui 2017 încoace cu cea a veniturilor, crescute mult peste avansul de productivitate şi reflectate în evoluţia costurilor cu forţa de muncă. Or, sectorul serviciilor este preponderent în structura PIB pentru orice economie avansată, potrivitCurs de guvernare.
Tânărul de 22 de ani care a dezvoltat o afacere de succes. Model de urmat. Ionel Burtea este unul dintre tinerii antreprenori români care a luat alegerea potrivită la momentul potrivit şi astfel a creat compania Abund Berry, care produce şi comercializează atât vin de mure, unic pe piaţa din România, cât şi fructe de pădure. Tânărul antreprenor a început cu un hectar de pământ, iar investiţiile iniţiale au fost 30.000 de euro, plus terenul pe care l-a primit moştenire de la bunicii săi: „Totul a pornit de la un „ce-ar fi dacă...”. Familia mea avea un teren agricol, de aceea, a rămas să fie luată decizia ce vom planta pe acel teren. În plus, în România există o lipsă de fructe de pădure pe piaţă şi această lipsă se simţea şi mai mult acum trei ani.”, a explicat el, potrivitCapital.
Cea mai mare comună din România s-a apucat să facă şosea de centură. A fost imediat călcată de controale ale autorităţii centrale. Horia Şulea, primarul comunei Floreşti din judeţul Cluj, a demarat în 2016 construirea unei centuri. Iniţiativa edilului celei mai mari comune din România este printre puţinele de acest fel din ţară, având în vedere că de astfel de lucrări de infrastructură se ocupă, de regulă, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). La finele lunii aprilie 2016, primarul comunei Florești a anunțat că firma lui Nicolae Petri, Diferit SRL, va executa noul drum de legătură cu oraşul Cluj - Napoca. Aceasta oferise cel mai mic preţ, 28,4 milioane lei, în cadrul licitaţiei la care se mai înscriseseră alţi opt constructori, printre care nume mari precum italienii de la Tirrena Scavi şi austriecii de la Porr, potrivitEconomica.
Trenuri care circulă în Danemarca cu 200 de kilometri pe oră, pe şinele din România. Nouă rută, între Timişoara-Arad-Oradea-Baia Mare. Compania feroviară privată Astra Transcarpatic a introdus o nouă rută. După Arad-Timişoara-Craiova-Bucureşti şi retur, respectiv Bucureşti-Braşov şi retur - care circulă din luna decembrie 2017 (în sezonul de vară circulă şi trenul pe ruta Arad-Timişoara-Craiova-Bucureşti-Mangalia), compania arădeană a pus la dispoziţia călătorilor, de sâmbătă, legătura feroviată între Timişoara-Arad-Oradea-Satu Mare-Baia Mare. Pentru noua rută, Transcarpatic va folosi un automotor spectaculos achiziţionat de la Căile Ferate din Danemarca (DSB). Acesta este primul dintre cele 15 automotoare pe care le-au cumpărat românii din Danemarca, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro, potrivitAdevarul.
Ce aduce toamna pe piaţa forţei de muncă, la Cluj. Organizatorii Târgului de Cariere aşteaptă la evenimentul de la Sala Polivalentă cel puțin 5.000 de candidați și 80 de companii. Acesta va avea loc în 3-4 octombrie. „Candidații vor avea posibilitatea de a interacționa direct cu recrutorii pentru a afla care sunt oportunitățile disponibile de pe piața forței de muncă și pentru a aplica la joburile, internshipurile sau programele de voluntariat disponibile”, menţionează organizatorii. O parte dintre companiile participane sunt deja anunţate. Domeniile în care e nevoie de oameni sunt diverse: Servicii, Tehnic, Financiar-Bancar, Farma, Alimentar sau Retail, se caută ingineri, specialişti în Finanţe, dar şi vânzători şi programatori. Printre companiile angajatoare se numără nume ca Bosch, De’Longhi, EnergoBit, Emerson, Bombardier, Office Depot, Rigips sau Leroy Merlin, potrivitActual de Cluj.
