Business report: Românii vor servicii medicale "ca-n Vest", însă din 16 milioane de asiguraţi, doar 6 milioane mai plătesc contribuţia la Sănătate; Orașul din România unde salariul unui șofer de autobuz ajunge la 4.500 de lei; Se cultivă în România și pleacă la export. “Aurul roșu” care costă până la 30.000 de €/kg

Luni, 29 octombrie 2018, 5:15 Revista Presei | Business

Românii vor servicii medicale "ca-n Vest", însă din 16 milioane de asiguraţi, doar 6 milioane mai plătesc contribuţia la Sănătate. Suntem puţin peste 16 milioane de asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, însă doar 6,3 milioane plătim contribuţia la sănătate (CASS), reiese din datele CNAS, studiate de Economica.În ultimul an a scăzut şi numărul celor care cotizează la Sănătate, dar şi numărul asiguraţilor la sistemul public, arată informaţiile Casei Naţionale de Sănătate, analizate de Economica. “Cetățeanul român își dorește o asistență sanitară atotcuprinzătoare și gratuită, își dorește medici miraculoși, își dorește ca totul să fie rezolvat pe loc și fără programare. Totuși, realistic vorbind, eforturile CNAS sunt și trebuie raportate la situația economică a țării. Starea finanțării sistemului sanitar este strâns legată de economie, de predispoziția populației de a plăti contribuții de sănătate mai mici și asta în condițiile în care și numărul populaţiei active este în scădere.  

Orașul din România unde salariul unui șofer de autobuz ajunge la 4.500 de lei. Cel puţin jumătate din autobuzele din Timişoara stau în parcare din lipsa şoferilor. Nici măcar salariul atractiv şi cazarea oferită de compania de transport public nu-i încântă pe oameni. Iar mijloacele de transport în comun sunt prea puţine pentru a face faţă fluxului de călători. „Un şofer şi un vatman care doresc să facă ore suplimentare şi care muncesc efectiv şi sâmbăta şi duminica, bineînţeles conform legislaţiei în vigoare fără nicio problemă pot ajunge la un salariu net de 4.500 de lei”, afirmă Nicolae Bitea, director general Societate de Transport Public Timişoara, potrivit Digi24.

Pensiile militare, de trei ori mai mici decât cele speciale. Un invalid de război are o pensie medie de 1.599 lei. Potrivit datelor transmise de Casa de pensii a Ministerului Apărări Naţionale, în luna octombrie se aflau în plată 79.676 pensii militare, media lunară a acestora fiind de 3.476 lei. Pensia medie a militarilor este de 2,93 de ori mai mică decât cea stabilită prin legile speciale emise în perioada 2015 – 2017, de care beneficiază 9.129 persoane, foştilor parlamentari, judecători, procurori, grefieri, piloţi din aviaţia civilă, angajaţi ai Corpului Diplomatic şi ai Curţii de conturi. Potrivit calculelor „Adevărul”, pensia medie a foştilor angajaţi ai MapN se ridică la 3.476 lei, în timp ce media pensiilor speciale este de 10.185 lei.  

Se cultivă în România și pleacă la export. “Aurul roșu” care costă până la 30.000 de €/kg. Șofranul, cel mai scump condiment din lume, numit și “aurul roșu”, a colorat și în această toamnă câmpurile de la noi. Șofranul este cultivat doar în câteva locuri din România și pleacă, în general, la export, unde se vinde cu până la 30.000 de euro kilogramul. Pe piață există însă și variante ieftine, cum ar fi șofrănelul, care are aceeași culoare, însă nu este la fel de aromat. Un teren din Gorj, plin de mărăcini în trecut, valorează acum zeci de mii de euro, pentru că este cultivat cu șofran: niște flori a căror valoare stă în firișoarele subțiri din mijlocul petalelor, singurele care se folosesc de la această plantă, potrivit Stirile ProTv.

Lista miliardelor de euro care tocmai se aruncă: Proiectele finanțabile cu bani gratuiți, trecute la PPP. Efervescenţa guvernamentală cu care se pun la cale zeci de proiecte de parteneriat privat (PPP) ignoră disponibilitatea finanţării multora dintre ele prin fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro. Exemplul autostrăzii Tg. Mureș – Iași a câştigat în notorietate, după ce Comisarul European Corina Crețu a criticat sever Guvernul României pentru planul de a construit tronsonul Tg. Neamț – Iași în regim PPP, deși autostrada „este în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene” . Întreagul proiect A8 (Ungheni-Iași-Tg.Neamț–Tg.Mureș) are finanțare europeană asigurată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare: singura problemă este ca acești bani să fie accesați, adică autostrada să NU fie trecută pe lista PPP, potrivit Curs de guvernare.

Cât de mult s-a împrumutat România în primele şase luni. Într-o adresă trimisă drept răspuns la solicitarea Opoziţiei privind datoria publică a României, Ministerului Finanţelor arată că în primele şase luni ale anului a fost atrasă, doar de pe piaţa externă, suma de peste 2 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari. Aceste datorii se adaugă sumelor obţinute prin titlurile de stat emise în lei şi emisiunilor denominate în euro, ce depăşesc valoarea de 25 de miliarde de lei. "În perioada menţionată (1 ianuarie – 1 iulie 2018 – n. red.), de pe piaţa internă a fost atras, prin titluri de stat, un volum total de 20,1 miliarde lei, care includ pe lângă titlurile de stat emise în lei şi emisiuni denominate în euro în valoare de 251,6 milioane euro, precum şi 786 milioane lei titluri de stat destinate populaţiei prin programul Tezaur, Ediţia Centenar, iar de pe piaţa externă a fost atras un volum de 2 miliarde euro şi 1,2 miliarde dolari (tranzacţia în dolari a inclus şi o operaţiune de răscumpărare anticipată a unor obligaţiuni denominate în dolari scadente în anul 2022, în valoare de 231,11 milioane dolari)."se arată în răspunsul MFP adresat preşedintelui PMP, Eugen Tomac, potrivit Adevarul.

Primăria s-a șmecherit. Vrea taxă specială pe turist pentru a promova orașul.  Cluj-Napoca a fost vizitat anul trecut de peste 470.727 de persoane, au arătat datele de la Institutul Național de Statistică, un record pentru oraș, creșterea fiind de 100.000 de turiști, față de 2016. Statistica INS ia în calcul numărul de turiști cazați cel puțin o noapte în unități turistice omologate. În 2018 se vorbește tot de o creștere a numărului de turiști, trendul fiind accendent de câțiva ani încoace. În acest context, Primăria Cluj vrea să facă bani de pe seama notorietății orașului dintr-o taxă specială pe turist pe care dorește să o folosească pentru promovarea Clujului, potrivit Actual de Cluj.