Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic salariu median din UE.Eurostat a publică cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul 2017, cu doar 2.742 euro, mult în urma Bulgariei (3.588 euro) şi foarte departe de media europeană (16.359 euro). Imaginea care apare potrivit acestui indicator este mult diferită de cea dată de nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard faţă de media UE, nivel mediu de referinţă utilizat îndeobşte pentru a descrie situaţia economică relativ a populaţiei dintr-o anumită ţară. Ceea ce se poate vedea, foarte sugestiv, dacă facem comparaţia cu Bulgaria, potrivitCurs de guvernare.
Guvernul alocă încă 120 milioane lei autorităților locale, din Fondul de Rezervă, pentru cheltuieli de asistență socială.Guvernul a aprobat alocarea, din Fondul de rezervă bugetară, a aproximativ 120 de milioane de lei unor unități administrativ-teritoriale, pentru finanțarea cheltuielilor de susținere a sistemului de protecție a copilului, precum și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Executivul arată că fondurile sunt necesare întrucât numărul copiilor aflați în plasament la asistenți maternali a crescut, iar standardele minime de cost pentru serviciile sociale și nivelul venitului lunar pe membru de familie (în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale) nu au fost majorate în conformitate cu legislația în vigoare, potrivitProfit.ro
Tinerii sub 35 de ani, comoara judeţelor sărace din Moldova. Disponibilitatea locală a forţei de muncă devine mai importantă decât costurile.Constant clasate la coada clasamentului în materie de business, unele judeţe din Moldova deţin o comoară nebănuită: o pondere ridicată a tinerilor sub 35 de ani. În contextul în care disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia, menţinerea tinerilor în aceste judeţe poate reprezenta soluţia pentru redresarea lor economică. Pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai tinere judeţe din România sunt Suceava, Iaşi, Vaslui, Ilfov şi Bistriţa-Năsăud, luând în calcul ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populaţiei. Botoşani, Bacău, Satu Mare sau Sălaj sunt, la rândul lor, printre judeţele în care mai bine de 40% din populaţie este mai tânără de 35 de ani, scrieGandul.
Sistemul bancar a intrat pe deficit: prea multe titluri de stat achiziţionate de bănci reclamă dublarea dobânzilor la depozite şi intervenţia BNR. Intr-o lună de zile, băncile comerciale din România au sărit de la dobânzi de 1% la depozitele standard ale populaţiei constituite pe 12 luni, la o medie de 2,4%-2,5%. Există şi câteva derapaje, trei bănci ajungând cu dobânda la depozitele populaţiei la dobânzi de circa 4%. În plus, BNR a fost nevoită să injecteze în piaţă lichidităţi de aproximativ 17 miliarde de lei într-o singură săptămână, nivel nemaiîntâlnit în practica BNR în ultimii 17 ani. În afara dublării de plăţi ale impozitelor (lunare cu trimestriale) către stat, şi a perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii pentru bănci, realitatea arată că avem un sistem bancar care a intrat pe deficit de lichiditate, deficit generat în mare parte de achiziţia masivă de titluri de stat a unor bănci mici, chiar în detrimentul deteriorării unor indicatori de lichiditate solicitaţi de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). În acest context, dobânzile la depozitele populaţiei au reînceput să crească, iar banca centrală s-a văzut nevoită să continue seria operaţiunilor REPO, potrivitEconomica.
Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor. Cele două fotografii sunt, de fapt, două grafice: ”Vă avertizăm că urmeză imagini cu un puternic impact emoțional” – cum ar spune crainicii de tv. Primul grafic arată evoluția numărului de salariați și pensionari din 1990 încoace. Cel de-al doilea grafic: numărul de salariați din economia reală, care susțin, prin ceea ce produc, suma pensionarilor și a salariaților bugetari. La cele 2 grafice se mai adaugă adevărul că pensiile și salariile bugetarilor cresc prin decizie politică: în economia reală, banii vin doar pe productivitate, potrivit cursdeguvernare.ro.
Cum se va calcula noua taxă de poluare. Se va achita împreună cu impozitul auto sau la efectuarea ITP.Noua taxă auto de poluare, este aproape gata şi, de anul viitor, aceasta va fi stabilită în funcţie de unele elemente variabile de la maşină la maşină. Concret, aceasta se va calcula după o formulă care va conţine trei variabile. Este vorba de capacitatea cilindrică, norma de poluare şi emisiile efective de CO2 ale maşinii, variabile luate în calcul pentru taxele asemănătoare şi de unele ţări occidentale. Din formula de calcul va face parte şi venitul mediu la nivel naţional, arată profit.ro. Grupul de lucru format pe lângă Ministerul Mediului are acum de ales din două variante de achitare efectivă a taxei. Prima variantă, şi cea mai probabilă, este cea în care se va adăuga componenta de mediu în impozitul anual datorat pentru mijloace de transport. O altă variantă luată în calcul prevede aceeaşi formulă de calcul, dar achitarea la efectuarea inspecţiei tehnice periodice, scrieAdevarul.
Regiunile carbonifere în declin din cauza politicilor energetice ale UE tind să voteze partide "extremiste", care promovează inclusiv ieșirea din Uniune. România, în topul țărilor cu risc.România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene, scrieProfit.ro.
Dezvoltatorul din Ungaria care a finanţat construcţia mall-ului Parklake îşi face stoc de terenuri pentru 2.300 de locuinţe în Bucureşti.Cordia România, divizia de dezvoltări rezidențiale a grupului ungar Futureal, va începe la sfârşitul acestui an construcţia primului proiect de locuinţe de după criză în Bucureşti, cu aproape 470 de apartamente şi are planuri pentru alte 2.300 de unităţi. Futureal a acordat un împrumut de tip mezanin (nr. - credit acordat cu posibilitatea convertirii datoriei în acţiuni în cazul în care banii nu sunt înapoiaţi) de peste 15 milioane de euro irlandezilor de la Caelum Development, pentru finanţarea dezvoltării centrului comercial Parklake din Capitală, construit în parteneriat cu portughezii de la Sonae Sierra. Dezvoltatorul a anunţat încă de anul trecut achiziţia unui teren de 15.000 de mp lângă Romexpo, pe care va ridica 469 de apartamente. Investiţia în noul proiect rezidenţial, numit Parcului 20, este de circa 40 de milioane de euro, potrivitEconomica.
0
1
