Business report: Finanțele "au jumulit" de bani companiile de stat pentru a acoperi miliardele necolectate la TVA și accize; Sărăcia s-a mutat, în România, de pe pensionari și șomeri pe copii; Producţia de cereale a anului: România a ajuns pe locul trei în Europa, devansând Polonia

de Ionut Baias     HotNews.ro
Vineri, 23 noiembrie 2018, 5:15 Revista Presei | Business


Business
Foto: Colaj foto
Presa elvețiană: Sezonierii s-au întors, în număr mai mare decât înainte: ”Ziua începe pentru Mircea şi Viorel la ora 4 dimineaţa... O muncă de ocnaș”. În fiecare vară, Mircea şi Viorel stau aproape patru luni în Alpii elveţieni, departe de familia lor şi de România lor natală. Adăpostiţi într-o fermă alpină situată deasupra oraşului Crans-Montana, viaţa lor de zi cu zi nu se aseamănă deloc cu cea a străinilor bogaţi care s-au stabilit la câteva sute de metri mai jos, în cabanele de lux ale staţiunii Valais, renumită pentru vremea însorită şi facilităţile fiscale atractive. Ziua începe pentru Mircea şi Viorel la ora 4 dimineaţa şi nu se încheie înainte de ora 19:30, când cele o sută de vaci - în cea mai mare parte rasa Hérens - sunt închise în staul. Între supravegherea turmei, fabricarea brânzeturilor şi diversele lucrări de întreţinere, momentele de odihnă sunt rare. Seara, într-un dormitor spartan, pus la dispoziţie de proprietarul păşunii, ei îşi pot reface forţele, înainte de a se angaja într-o altă zi de muncă grea. O muncă de ocnaş, plătită cu salariul minim prevăzut de Convenţia colectivă de muncă în agricultura de aici, sau 13 franci pe oră pentru angajaţii agricoli necalificaţi. Fără costul cazării şi hranei, Mircea şi Viorel pot conta pe un venit de 2.000 de franci net, pe lună. O sumă frumuşică pentru cetăţenii români, dintr-o ţară în care salariul minim nu depăşeşte 320 de euro pe lună, dar care pe ar refuza-o şi cel mai motivat lucrător elveţian, care se poate aştepta cu uşurinţă să câştige mai mult de 6.000 de franci pe lună (salariu mediu), stând la căldură într-un birou, potrivit Rador, care citează Swiss Info.

Financial Times: De ce discuţia despre o Europă cu două viteze ar trebui să îi îngrijoreze pe investitori. Prin comerţ, lanţurile industriale de aprovizionare, reglementarea afacerilor şi investiţii, soarta Europei Centrale şi de Est este acum mai strâns legată de Europa Occidentală, mai ales de Germania, decât în oricare alt moment din epoca post-1945. Dar un mediu juridic fiabil şi accesul neîngrădit la piaţa UE rămân printre cele mai bune atuuri ale regiunii pentru continuarea atragerii de investiţii străine. Din acest motiv, nu ar fi înţelept să ignorăm tensiunile est-vest, care s-au acumulat în UE, în ultimii cinci ani. Ungaria, Polonia şi România, state din afara zonei euro, care sunt, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe lista neagră a UE, ar putea fi ţinute în afara nucleului, cel puţin până când îşi fac curăţenie în aceste zone. Deja ele fac obiectul unor proceduri disciplinare care, dacă ar fi urmate în totalitate, ar putea duce la suspendarea drepturilor lor de vot la nivelul UE. Între timp, ţările care aspiră la aderarea la UE, cum ar fi Albania şi Serbia, ar putea rămâne pentru totdeauna într-un cerc ultra-periferic, potrivit Rador care citează Financial Times.

Rectificare bugetară - Guvernul s-a resemnat: Finanțele "au jumulit" de bani companiile de stat pentru a acoperi miliardele necolectate la TVA și accize, deși banii au fost prevăzuti în buget. Guvernul s-a resemnat pentru acest an cu încasări cu aproximativ 2 miliarde de lei mai mici la TVA față de cât și-a propus la începutul anului, iar la accize cu 1,24 miliarde de lei sub țintă, potrivit proiectului de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanțelor. Eșecul la recuperarea restanțelor la TVA și accize a fost compensat pe final de an cu o "curățare" agresivă de toți banii posibili a companiilor de stat, care rămân astfel fără fonduri de investiții, potrivit Profit.ro.

Economia, savanții și măgarii. Facem un pas mai departe spre lumea aridă a cifrelor care configurează dezvoltarea – adică viața oamenilor și a companiilor – și articulăm următoarele puncte cheie: S-a tăiat de la Educație, Cercetare, Fonduri europene, Infrastructură. Și s-a rezolvat și cu deficitul. Banii s-au tăiat pentru ca să poată fi pus în practică ”programul de guvernare”: măririle angajate în bugetele sociale. Dar banii sociali NU ajung la cine are mai mare nevoie de ei: datele arată că sărăcia s-a mutat, în România, de pe pensionari și șomeri pe copii– și suntem singura țară europeană în care se petrece grozăvia asta, scrie Cristi Grosu pe cursdeguvernare.ro.

Producţia de cereale a anului: România a ajuns pe locul trei în Europa, devansând Polonia. Producţia totală de cereale de anul acesta, estimată la 27,31 de milioane de tone, propulsează România pe locul trei în topul celor mai mari producători europeni. Faţă de anul trecut am urcat o poziţie, devansând Polonia, care a avut randamente slabe la hectar în 2018. Este a treia cea mai mare producţie la nivel european după cea a Franţei care va atinge 61,6 milioane de tone şi cea a Germaniei pentru care se estimează o cantitate de 38 de milioane de tone, potrivit Economica.net.

Înainte de a cere ajutor de stat pentru Las Fierbinți, Pro TV și-a schimbat domeniul principal de activitate. Prevederi din regulamente: Nu ar trebui aplicat ajutoarelor pe activități care ar fi efectuate oricum; să nu fi început lucrul la proiect. Pro TV SRL, cu afaceri anul trecut de peste 768 milioane lei și un profit net de aproape 213 milioane lei, și-a schimbat, în vara acestui an, domeniul principal de activitate, trecând de la activități de difuzare a programelor de televiziune la activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune. Ulterior, în luna octombrie, cum a anunțat recent Profit.ro, a solicitat Guvernului ajutor de stat pentru serialul Las Fierbinți, respectiv pentru ediția de Crăciun și sezonul de toamnă al anului viitor, în cuantum total echivalent de peste 1 milion de euro, potrivit Profit.ro.

”Frate, încă mai e timp” / 13 din 14 criterii pe tabloul de bord european: dar cum trecem peste cele două puncte nevralgice? Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Celelalte state care au atins acest nivel de conformare au fost Polonia, Suedia, Estonia, Austria şi Malta. La polul opus s-a situat economia cipriotă, care a îndeplinit doar 7 din cele 14 criterii cerute de UE, potrivit cursdeguvernare.ro.




Citeste mai multe despre   
















1971 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version