Daniel Anghel: Încercăm să rupem norii în discuţiile cu Ministerul Finanţelor, dar ajungem doar să reparăm greşeli. Lucrurile basic pe care le vrea mediul de afaceri: pe termen scurt: Codul Economic, legea prevenţiei, reorganizarea ANAF; Legea evaziunii fiscale; Modificarea Codului de Procedură Fiscală. pe termen mediu şi lung: Simplificarea şi creşterea transparenţei procedurilor fiscale (înregistrarea în scopuri de TVA, simplificarea D394, diminuarea evaziunii fiscale, implementarea SAF-T/ monitorizării orizontale); Consolidarea fiscală (impozit pe profit, menţinerea cotei unice, plafonarea contribuţiilor sociale); Continuarea eforturilor pentru echilibrarea relaţiei dintre ANAF şi mediul de afaceri, potrivit cursdeguvernare.ro.

BusinessFoto: Colaj foto

Marii câştigători ai contractelor de autostrăzi: ce constructori încasează deocamdată "potul" cel mare. Cel mai mare câştigător al noului val de licitaţii lansat de către Compania de Autostrăzi este până acum constructorul italian Astaldi, potrivit datelor centralizate de către Economica.net. Pe podium se mai află constructorul român Dorinel Umbrărescu şi turcii de la Alsim Alarko. Italienii de la Astaldi au reuşit să-şi securizeze încă de anul trecut împreună cu proiectanţii japonezi de la IHI Infrastructure contractul de 1,99 miliarde de lei pentru construcţia Golden Gate-ului peste Dunăre, scrie Economia.net.

Drumul de legătură cu autostrada A3 nu se deschide nici pe 1 decembrie, pentru că nu sunt montate panourile de antifonare. Ministrul Transporturilor: „Au fost probleme de lene”. Drumul care face legătura autostrăzii A3 cu Bucureștiul nu se deschide în 1 decembrie, așa cum se anunțase recent. Nu ar fi prima amânare. Acum, constructorul spune că drumul de mare viteză va fi deschis circulaţiei în două săptămâni, dar nu a putut explica de ce a întârziat atât de mult. În 2018, Aktor a solicitat amânări succesive, invocând probleme cu autorizaţiile sau condiţiile meteo, scrie Libertatea.

Șeful Telekom spune adevărul. De ce are Orange o viteză de download la internet de trei ori mai mare decât Telekom. Miroslav Majoros a explicat pentru Capital cum se explică cifrele operatorului Orange din raportul ANCOM. Deşi Orange foloseşte infrastructura Telekom, viteza oferită clienţilor este de trei ori mai mare. Orange a înregistrat în primele şase luni o viteză medie de download de 276,98 Mbps, în timp ce Telekom a obţinut un rezultat de 80,32 Mbps. “Acest lucru se întâmplă deoarece testele sunt făcute de utilizatori care încă folosesc infrastructura noastră pe cupru. Dacă testele ar fi făcute doar în oraşe, unde avem fibră optică, şi noi am obţine acel rezultat”, a declarat Majoros, potrivit Capital.

Creditul neguvernamental a crescut. Firmele se împrumută tot mai mult în valută. Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci în luna octombrie a crescut cu 0,8% față de septembrie și cu 6,8% față de anul anterior, la 249,6 miliarde de lei. Firmele au continuat tendința începută în luna iunie și au luat mai multe credite în valută decât în lei, în timp ce populația își îndreaptă încet economisirile către euro, dar se împrumută în lei. Creditul în lei a crescut cu 0,9% față de septembrie la 163,4 miliarde de lei. Față de octombrie 2017, creșterea este de 13,6%, potrivit Profit.ro.

România intră pe lista scurtă de opțiuni pentru noua uzină Skoda din Estul Europei: luptăm cu Bulgaria pentru a produce Karoq și Seat Ateca. România și Bulgaria sunt cele două opțiuni pe care Skoda le ia în calcul pentru noua uzină pe care vrea să o construiască în Estul Europei pentru a produce Karoq și Seat Ateca după 2022. Grupul Volkswagen a confirmat recent că este în căutarea unui amplasament pentru o uzină Skoda în Estul Europei, la scurt timp după apariția unor informații în presa internațională. Constructorul german nu a anunțat concret unde ar putea fi construită noua uzină, însă presa internațională a relatat inițial că Bulgaria și Turcia se află pe listă scurtă, potrivit Automarket.

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de imprivizații și măsuri disperate de pe scena administrației: când guvernul golește conturile nu doar din prezent, ci și din trecut și din viitor ale celor mai mănoase companii ale sale; când guvernul se împrumută la dobânzi tot mai mari ca din banii altuia (de fapt, chiar din banii altuia); când guvernul crește salariul minim numai pentru că lui îi iese cel puțin tot atât cât câștigă salariatul; când sărăcia se mută de pe votant pe copii: ”sponsorul”, nu doar principal, ci și unic al acestor măsuri antieconomice e tot el: antreprenorul, potrivit cursdeguvernare.ro.

Uitați de Rolex-urile strălucitoare și de gențile Louis Vuitton. Oamenii bogați au un alt mod de a arăta că fac parte din Elită. Deținerea unei geanții Louis Vuitton, a unui Bugatti de milioane de dolari sau a unui Rolex strălucitor era de obicei un element care indica că faci parte din elita bogaților. Dar extravaganța devine din ce în ce mai puțin prezentă în randul elitelor cu incasări enorme. Aceştia cheltuie mai mult ca niciodată pe securitate şi intimitate, schimbând casele imense de pe dealuri cu unele din cartiere ascunse de Google Street View Și într-o epocă în care consumul de masă înseamnă că atât clasa superioară, cât şi clasa de mijloc pot deţine acelaşi brand de lux, cei bogaţi sunt nevoiţi să investească bunuri materiale în mijloace imateriale ca o modalitate de a semnala statutul, potrivit Capital.