De la deficit la avuție publică. Raport FMI. Statul ar fi mai câştigat dacă şi-ar corela deciziile de politică fiscală şi bugetară cu evoluţia pe termen lung al unui “bilanţ public”, în care să fie cuprinse toate activele publice, de la resurse la companii şi toate pasivele, la datorii şi pensii, propun experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un raport. Guvernele care au bilanţuri publice puternice se bucură de costuri de finanţare mai reduse şi de sunt mai bine poziţionate să facă faţă recesiunilor“, reiese din raportul citat, potrivit cursdeguvernare.ro.
Fermierii riscă să piardă subvențiile. Mai sunt doi ani pentru a cadastra 60% din terenul agricol al țării. ANCPI spune că se lucrează pe 70% din suprafața fără acte. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a reușit să înregistreze până acum în cadastru aproximativ patru milioane de hectare de teren agricol, adică aproximativ 40% din total, și mai are la dispoziție doar doi ani pentru a face actele pentru încă atât, altfel fermierii riscă să nu își mai primească subvențiile. Conform reglementărilor Uniunii Europene, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenției pe fermă. Astfel, sectoarele cadastrale care includ terenuri agricole ce fac obiectul subvențiilor au prioritate la înregistrare, deoarece fermierii nu mai pot încasa banii fără acte de cadastru din 2020, potrivit Profit.ro.
România, țara din UE în care prețurile au crescut cel mai mult. Avem cea mai mare inflație anuală Citeşte întreaga ştire: România, țara din UE în care prețurile au crescut cel mai mult. Avem cea mai mare inflație anuală. România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE), în luna noiembrie,cu un avans al preţurilor de consum de 3,2%, la egalitate cu Estonia şi Ungaria. Datele au fost publicate luni, 17 decembrie, de Oficiul European de Statistică - Eurostat.Totuși, în țara noastră rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ de la 4,2% în luna octombrie la 3,2% în luna noiembrie, potrivit Libertatea.
Aşa arată autostrada bulgarilor spre Grecia. În timp ce, în România, amânările sunt regula, în infrastructura rutieră, bulgarii se grăbesc să dea în folosinţă autostrada care face legătura cu Grecia. Vecinii de la sud de Dunăre inaugurează azi o porţiune de 24 de kilometri, cu cinci luni înainte de termen. E vorba de tronsonul dintre oraşele Kresna şi Sandanski, ce face parte din cei 150 de kilometri ai autostrăzii. Aproximativ 87 de kilometri sunt deja dați în folosință, iar restul şoselei de mare viteză e împărțit în trei loturi, potrivit Digi24.
Piaţa muncii pe final de an: câte locuri de muncă sunt anunţate în Cluj? Final de an mai puţin activ pe piaţa muncii la Cluj: judeţul figurează pe harta mare cu doar 361 de locuri de muncă vacante, adică abia pe locul 20 la nivel naţional. Patru judeţe au fiecare peste 1000 de locuri de muncă, iar Bucureştiul trece de 4.000. Asta în condiţiile în care luna trecută şi în Cluj se înregistrau aproximativ 1.100 de posturi disponibile. Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate în 13 decembrie 22.242 locuri de muncă, potrivit Actual de Cluj.
Observații privind sărăcia tinerilor români în topul sărăciei juvenile europene. România domină topurile europene ale sărăciei la tineret (16 -29 ani), potrivit datelor publicate de Eurostat. La categoria risc de sărăcie, cu 29,2%, figurăm pe locul 2, imediat după Danemarca (30,3%, cu observaţia că indicatorul este relativ la media naţională iar acolo tinerii pleacă mult mai devreme de acasă) dar peste Spania (28,5%), Grecia (27,5%), Italia şi Suedia (ambele cu 24,1%, uşor peste vecina noastră, Bulgaria, care vine de-abia pe locul şapte cu 24%), potrivit cursdeguvernare.ro.
Cine a scumpit gazele în România dacă “nu s-a schimbat nimic”? Ce variabilă “uitată” de Liviu Dragnea a crescut din momentul liberalizării. Prețul gazelor produse intern s-a majorat cu 50% din momentul liberalizării, o scumpire similară fiind înregistrată și de prețul de pe piața austriacă, în funcție de care sunt calculatele redevențele în România. Guvenanții susțin că este inexplicabilă această scumpire, în condițiile în care “nu s-a schimbat” nimic. Realitatea îi contrazice însă, pe piața internă, principala variabilă care s-a modificat din momentul liberalizării a fost fiscalitatea, care s-a majorat în repetate rânduri, partea statului crescând de la aproximativ 5 lei/MWh în momentul declanșării procesului de liberalizare la 28 de lei/MWh în prezent, Profit.ro.
