Zeci de mii de metri cub de lemn tăiați ilegal și prejudicii de milioane de lei, în 2018. Zeci de mii de metri cubi de lemn au fost tăiați ilegal anul trecut, cu prejudicii de milioane de lei, rezultă din controalele ministeriale efectuate la gărzile forestiere, relevă un document oficial. Corpul de control al ministrului Apelor și Pădurilor, împreună cu delegații din cadrul Serviciului Control Regim Silvic și Cinegetic din cadrul Direcției Generale Păduri, au efectuat controale la Garda Forestieră Brașov, pe raza căreia se află județele Sibiu. Mureș și Brașov, se arată într-un document al ministerului respectiv. Ca urmare a verificărilor s-au constatat încălcări ale legislației silvice, precum și un volum de masă lemnoasă de 30.511 mc (volumul de 30.511 mc este compus din volumul de 28.623 mc pentru care nu există fizic cioate, în teren, care reprezintă prejudiciu adus fondului forestier național și 1.888 mc pentru care există fizic cioatele arborilor tăiați fără drept, în teren) cu o valoare a prejudiciului de 5.872.000 lei, fără TVA, scrie Profit.ro.
Economia României, la doar câțiva pași de recesiune. 2019 va fi, protrivit analiştilor, anul în care va bate vânt de criză. Recesiunea este invocată de tot mai mulţi specialişti, având în vedere cifrele din 2018, dar, mai ales, schimbările pregătite de Guvern. Un lucru e clar: statul are nevoie de bani mulţi şi îi va lua de unde poate. Inclusiv de la populaţie, asta deşi, în declaraţiile oficiale, sunt promise din nou creşteri de venituri. Momentul în care economia România va frâna pare tot mai aproape, potrivit analiştilor. Nu se discută despre o creştere economică mai mică, ci despre stagnare sau chiar recesiune. Adică scădere timp de şase luni consecutive. Analiştii spun că la baza acestui scenariu stau politicile sociale! Cheltuieli mari acoperite prin artificii financiare, nu prin încasări generate de ramura productivă a economiei, scrie Digi24.
Ce sectoare de autostradă ar trebui să se deschidă în 2019. România este singura țară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă și nicio măcar o autostradă care să lege țara de la Est la Vest. CNAIR promite că anul acesta țara noastră va depăși pragul de 1.000 de km. Anul a început cu multe promisiuni! Compania de Drumuri garantează că vom avea o mie de kilometri de autostradă peste doi ani. Chiar şi aşa, asta nu ar însemna decât că ajungem la nivelul de acum 12 ani al Ungariei, o ţară oricum de două ori şi jumătate mai mică decât a noastră. Aceşti kilometri de autostradă promişi sunt mai degrabă utopici. Şi asta fiindcă, potrivit planurilor autorităţilor, ei ar urma să fie construiţi şi deschişi traficului până în 2020. Greu de crezut că acest lucru se va întâmpla având în vedere că, în 2019, teoretic, vor fi inauguraţi puţin peste o sută de kilometri de drum de mare viteză, scrie Capital.
Analiză economică între prostiile lui Ceauşescu şi taxele lui Dragnea. Acţiunile liderului PSD, Liviu Dragnea, anunţate prin vocea ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, după scenariul făcut de Darius Vâlcov, sunt asemuite, din punct de vedere al efectelor, cu cele ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, un „oltean suficient de şiret cât să priceapă unele mecanisme economice, dar care nu avea o inteligenţă acumulată (citită), cât să anticipeze mecanismele sociale ale economiei”. „Voi încerca să demonstrez de ce măsurile adoptate ( ordonanţa care îngheaţă indemnizaţiile bugetarilor şi impune taza pe lăcomie şi suprataxarea multinaţionalelor din energie şi telecomunicaţii – n. red.) urmăresc, pe lângă scopul imediat al adăpării unui buget secătuit de populismul pesedist, alungarea capitalului european şi preluarea pe termen mediu a controlului asupra unor bănci, fonduri de pensii, dar şi companii energetice şi de comunicaţii. Nu ştiu de către cine, dar nu e greu de ghicit. Paralela cu Ceauşescu şi tâmpeniile lui o să o fac la final, dar până atunci ar trebui să reamintesc faptul că bruma de bunăstare din ultimul deceniu este indisolubil legată de intrările de capital occidental de după 2004. Fără ele am fi astăzi, ca nivel de trai dar şi ca securitate naţională, la fel ca Moldova sau Ucraina, scrie Adevărul.
Profit record pentru bănci în 2018. Ce urmează şi care sunt motivele de îngrijorare. 2018 a pus sistemul bancar românesc la teste destul de dure, care s-ar putea să îşi arate rezultatele abia anul care urmează. Dacă ne uităm doar la suprafaţă, am putea spune că băncile au avut un an excepţional. Au reuşit în doar 9 luni, ce nu au reuşit pe tot anul trecut. Au întregistrat un profit record ce a bătut cifrele de pe tot anul 2017, an în care se înregistrase deja un record al tuturor timpurilor. Profit record dat, bineînţeles, de avansul rapid al creditării în rândul populaţiei, cel puţin în prima parte a anului, continuând trendul din 2017. Însă totul poate deveni istorie după introducerea impozitul pe activul bancar, care la nivelul actual reduce profitabilitatea sistemului cu 52%. În octombrie, ultimele date disponibile arată că soldul creditului în lei a ajuns la aproape 250 de miliarde de lei. Cei mai mulți s-au îndatorat pentru consum. Vârful a fost efectul clar al creșterii salariilor. Nici inflaţia, dar nici urcarea ROBOR nu au avut o influenţă prea mare în ascensiunea împrumutului. Băncile au ales calea facilă, de a se redeschide către persoanele fizice, scrie Digi24.
Cutremur financiar în Asia: Dolarul australian s-a prăbușit, iar yenul a câștigat 3% în raport cu moneda americană. Dolarul australian a căzut la un minim al ultimilor aproape 10 ani în raport cu dolarul SUA, iar yenul s-a întărit puternic într-o mișcare precipitată se pare de activarea succesivă a unor ordine de tip stop-loss pe care le-au activat algoritmii de tranzacționare. Șocul recuperat aproape integral în 2 ore a survenit pe fondul unei lichidități slabe în sesiunea asiatică și a fost indus aparent de o știre prin care Apple sugerează un impas al vânzărilor sale de iPhone în China. Episodul prefigurează un an 2019 dominat de nervozitate și volatilitate. Nici nu au revenit toți investitorii în piață, că roboții le-au luat-o înainte. Un veritabil șoc a avut loc în sesiunea asiatică în special pe valutele din regiune, exacerbat de algoritmii de tranzacționare care au activat automat succesiv ordine plasate pe niveluri-cheie. „Mie îmi arată a un flash-crash”, a declarat pentru Reuters Ray Attrill, șef al departamentului strategie pentru piețele valutare la National Australia Bank, făcând trimitere la un episod din 2010 când roboții de tranzacționare au precipitat un picaj al bursei americane în numai câteva minute. Yenul s-a întărit brutal față de dolarul SUA. Cotația dolar/yen a căzut cu 3,2%, către nivelul de 105,25 dolari pentru un yen, față de deschiderea de la 108,76 dolari pentru un yen, atingând cel mai coborât nivel din martie 2018 încoace. Ulterior, cotația a revenit, iar la 2 ore după prăbușire perechea valutară se tranzacționa în jurul reperului de 107,70 dolari pentru un yen, scrie Profit.ro.
