Ce oraşe oferă cel mai bun nivel de trai. Topul celor mai bune oraşe din lume, din punct de vedere al nivelului de trai, clasează Bucureştiul abia pe ruşinosul loc 168 dintr-un total de 226. Capitala este surclasată chiar şi de Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Abia la costul vieţii ne situăm pe un loc mai decent, Bucureşti fiind oraşul cu numărul 311 din topul celor mai scumpe 433 de oraşe. Clasamentul nivelului de trai, realizat de centrul Numbeo, compară, pentru 226 de oraşe: puterea de cumpărare, siguranţa, costul vieţii, preţul proprietăţilor în raport cu veniturile, timpul petrecut în trafic, poluarea, climatul. De asemenea, centrul mai realizează un clasament al costului vieţii din 433 de oraşe, scrie Adevărul.
Cluj va deveni în 2023 primul județ românesc racordat 100% la apă și canalizare. În cinci ani de acum înainte, Clujul ar putea deveni primul județ românesc care să aibă toată populația racordată la rețelele de apă potabilă și canalizare. Două proiecte-mamut semnate în 2017 și 2018 de companiile de apă din județ, în valoare de jumătate de miliard de euro, din care 85% fonduri europene, vizează racordarea a 175 de localități din Cluj și Sălaj. Apa va fi captată din râurile Someș și Arieș. Proiectele de 150 de milioane de euro, respectiv 175 de milioane de euro, din care 85% fonduri europene venite prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Majoră (POIM), sunt implementate de Compania de Apă Arieș SA, pentru localitățile aflate în arealul Turda-Câmpia Turzii, și de Compania de Apă Someș SA, pentru cea mai mare parte a județului, plus județul Sălaj. La finalul celor două proiecte, în 2023, nu ar trebui să mai existe localități peste 50 de locuitori fără apă curentă, și aglomerări de peste 2.000 de locuitori, fără apă curentă și canalizare, scrie G4Media.
Cum s-a dezvoltat România. A trecut anul Centenarului, dar ne uităm puţin în spate, la cei 100 de ani care s-au scurs de la Marea Unire, la cum a evoluat economia, nivelul de trai şi la cum s-a dezvoltat această ţară. Intenţia a fost de a vedea linii directoare, de a trage concluzii şi mai ales învăţăminte. Cine nu cunoaşte istoria riscă să o repete. Şi în acest demers, descoperim că România, mai mică sau mai mare, s-a dezvoltat mai bine cu ajutorul capitalului străin. Şi atunci când am avut puseuri naţionaliste, lucrurile au ieşit prost. Ar trebui să fie o lecţie clară pentru momentul actual, în care avem din partea puterii un discurs acid la adresa grupurilor străine, o exacerbare a naţionalismului. În cei 100 de ani am avut câteva urcuşuri, dar prea multe coborâşuri, scrie Digi24.
Guvernul a majorat la 750 lei/membru de familie venitul lunar până la care un consumator este considerat “vulnerabil”. Guvernul a modificat atât valoarea ajutorului lunar pentru încălzire, cât și limita de venit maximă a consumatorilor vulnerabili care au dreptul la respectivul ajutor. Prevederea apare în cadrul controversatei ordonanței de urgență 114/2018 prin care au fost înghețate prețurile la gaze, introdus controlul prețurilor la electricitate și impus un impozit de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice. Interesant este că niciunul dintre oficialii care au prezentat această ordonanță, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, și consilierul de stat al premierului pe teme economice, Darius Vâlcov, nu numai că nu au amintit această măsură, dar păreau că nici nu știau de existența definiției consumatorului vulnerabil în legislația autohtonă, scrie Profit.ro.
BVB: Capitalizarea companiilor listate pe piaţa reglementată "sare" uşor de 150 de miliarde de lei. Capitalizarea companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-a majorat de la 143,21 miliarde de lei în ultima săptămână din 2018, la 150,11 miliarde de lei în prezent, în ambele perioade analizate desfăşurându-se doar trei şedinţe de tranzacţionare, relevă datele publicate pe site-ul BVB. În săptămâna 31 decembrie 2018 - 4 ianuarie 2019, capitalizarea companiilor de pe Bursă a crescut cu 4,8%, dar încă nu a fost recuperată pierderea înregistrată într-o singură zi, atunci când Guvernul a anunţat că va adopta o serie de măsuri fiscal - bugetare, printre care taxarea activelor bancare şi plafonarea preţului gazelor. La începutul lunii decembrie capitalizarea companiilor de pe piaţa reglementată depăşea 165 de miliarde de lei, scrie Economica.net.
Efecte în lanţ ale „taxei pe lăcomie“. „Taxa pe lăcomie“ aplicată activelor băncilor va avea efecte puternic negative asupra întregii economii. Întregul sistem bancar românesc va fi adus pe pierdere, creditele vor deveni mai scumpe, iar întreaga economie a ţării va frâna. Analistul financiar Iancu Guda explică de ce acest nou bir este nejustificat şi excesiv de mare şi ce efecte va avea el asupra românilor. De asemenea, el demontează o serie de mituri precum faptul că băncile profită de creşterea ROBOR sau faptul că majorările de dobânzi au adus profituri istorice sectorului bancar, scrie Adevărul.
