Pentru că ROBOR-ul nu ascultă de Partid, capul lui Isărescu vrem! Cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, Mugur Isărescu, nu şi-a închipuit nici în cele mai negre coşmaruri că, la 30 de ani de la căderea comunismului, va fi atacat cu argumente preluate direct din gândirea economică a naţional-comunismului românesc autarhic din 1980, scrie Ion Ioniță pentru Adevărul. El a făcut eforturi considerabile în fața comisiei pentru Economie pentru a explica într-un limbaj cât mai simplu ce este dobânda, ce înseamnă piaţa bancară, cum se calculează ROBOR-ul şi de ce este bine, în general, să nu iei măsuri aberante care au potenţial distructiv pentru sistemul financiar-bancar, implicit pentru întreaga economie. În urma atacului venit din Partea lui Daniel Zamfir, senator PSD, Guvernatorul a subliniat că BNR nu se „joacă cu politica monetară”, iar dobânzile din piaţă au crescut în pas cu inflaţia. „Dobânzile au crescut în pas cu inflaţia. (...) Când inflaţia era foarte scăzută, negativă, nu exista un deficit de cerere, cu creşteri salariale mari. Era inflaţie negativă şi o creştere economică mare. Atunci, BNR a lăsat dobânda la 1,75%”. El a subliniat, potrivit Curs de guvernare, faptul că pentru a scădea dobânzile la credite ar trebui ca deficitul să scadă la 1%. Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 comportamentului lui Zamfir: „Dezgustător spectacol! Daniel Zamfir și tovarășii lui din Comisie nu au avut nici cea mai mică intenție să înțeleagă ceva”.

businessFoto: Colaj foto

Cum au ajuns partidele să primească de la buget de 13 ori mai mulţi bani ca acum doi ani. Un senator PSD, Marian Pavel, a modificat un singur cuvânt într-o lege, iar partidele au ajuns să primească în 2019 de 13 ori mai mulţi bani de la bugetul de stat decât în 2017. Suma totală pentru 2019 e de 87 de milioane de euro. Până la începutul anului 2018, în funcţie de scorul electoral obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Pe la mijlocul anului, PSD a calculat că banii primiţi de la stat sunt prea puţini astfel deputatul PSD Mircea Drăghici, trezorierul partidului, a propus modificarea legii, astfel încât suma minimă primită de partide să nu coboare sub pragul de 0,02% din veniturile colectate de stat. În luna noiembrie 2017, în Comisia Juridică a Senatului, senatorul PSD Marian Pavel a operat o modificare minusculă în lege. El a propus ca pragul minim să coboare din nou la 0, 01%, însă, nu din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB), o sumă incomparabil mai mare faţă de încasările toatel ale statului. Practic, înlocuind „venituri“ cu „PIB“, Marian Pavel a umlut puşculiţa partidelor, scrie Adevărul.

S-a împărțit bugetul.Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a primit 30.969,26 milioane lei, bani din care vor fi modernizate peste 1.400 de școli care au toalete în curte și vor fi achiziționate tablete. Suma alocată este mai mare cu 47,40% faţă de 2018. În proiectul de buget, un capitol cuprinde finanţarea universităţilor. Au fost incluse creşterile salariale, indemnizaţiile de hrană, voucherele de vacanţă, precum şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, în conformitate cu acordul încheiat cu sindicatele. Bani în plus cere și procurorul general Augustin Lazăr care, nemulțumit de buget, a depus mai multe amendamente. El solicită 27 de milioane de euro în plus: „E nevoie de bani pentru operaţionalizarea Secţiei pentru magistraţi şi pentru expertiza din dosarul 10 August”. Legat de modul în care Guvernul a făcut bugetul pe anul acesta, Victor Ponta a spus: „Eu cred că va fi nevoie de un nou Guvern care nu să taie neapărat, dar care să prezinte adevărul.”

Bun de citit:

Republica: Autostrada Moldova se face cu slujbe: șase preoți au sfințit noul sediu al Direcției de Drumuri Iași, unde chiria se ridică la 180.000 de euro pe an. Un deputat USR cere BOR, „cu mare smerenie și în genunchi” să se implice în această lucrare de infrastructură.

Profit.ro:An record pentru tranzacțiile cu birouri, 20 de clădiri de 500 de milioane de euro și-au schimbat proprietarii. Cele mai mari tranzacții și la ce să ne așteptăm