Primăria Capitalei vrea să cheltuiască peste 27 milioane euro pentru a izola termic 53 de blocuri din București. Primăria Capitalei a lansat o licitație prin care vrea să cumpere servicii de izolare termică a 53 de blocuri din București în valoare de 129,7 milioane lei (27,22 milioane euro), fără TVA, potrivit unui anunț publicat pe platforma SICAP. Licitația se înscrie în programul local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe din Municipiul București - Sectorul 3. Contractul, estimat la 129,7 milioane lei (27,22 milioane euro), fără TVA, vizează izolarea termică pentru 53 de blocuri, potrivit Profit.
Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate. Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mica localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii, potrivit Stirile ProTv.
Preţurile la electricitate au crescut pe toate pieţele din România în primul trimestru. Preţurile la energia electrică din primul trimestru al acestui an sunt mult mai mari decât cele din acelaşi trimestru al anului trecut, pe toate pieţele: spot (Piaţa pentru Ziua Următoare-PZU), pieţele de contracte bilaterale (PCCB) şi piaţa de echilibrare, arată datele Transelectrica. Media de preţ calculată de operatorul de transport şi sistem pentru toate pieţele a fost cu 100 de lei/MWh mai mare decât în urmă cu un an, ajungând la 299 de lei/MWh. Pe pieţele de contracte bilaterale creşterea a fost de 36%, pe spot de 56%, iar în piaţa de echilibrare preţul a crescut de 2,5 ori, ca urmare a ordinului ANRE, potrivit Economica.
Cât au ajuns să câștige doi antreprenori din vânzarea de ochelari și lentile de contact. Amenajat ca un concept mega store, magazinul aparține retailer-ului online de produse de optică Lensa.ro. Pereții magazinului, cu o suprafață de circa 500 de metri pătrați, sunt încărcați cu standuri pe care se găsesc cele mai cunoscute branduri de rame de ochelari din lume, dar și lentile de contact și alte produse de optică. În interior sunt „insule“ cu birouri la care se află consultanți de vânzare și opticieni. Își fac apariția și proprietarii Lensa, Daniel Crăciun (29 de ani) și Florin Niță (41 de ani). „E cel mai mare showroom pe care l-am avut până acum“, explică Daniel Crăciun, potrivit New Money
Ponderea impozitului pe profit în PIB a scăzut în ultimii doi ani. Motivul: modificările legislative. Multiplele modificări legislative au avut ca efect scăderea nivelului încasărilor din impozitul pe profit în anii 2017-2018, deși gradul de colectare pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor a crescut în aceiași ani. Astfel, dacă în 2016 cota impozitului pe profit plătit de companii reprezenta peste 2% din PIB, în 2018 cota a scăzut la 1,64% din PIB. În schimb, cota impozitului plătit de microîntreprinderi pe venit a crescut de la 0,11% din PIB în 2016 la 0,24% din PIB pentru anul trecut, scrie Profit.
Prima amânare la licitaţia pentru 80 de trenuri noi în România. Termenul pentru depunerea ofertelor la licitaţia de aproape un miliard de euro pentru achiziţia a 80 de trenuri în România a fost prelungit de pe 3 iunie până pe 1 iulie. În plus, contestaţiile depuse de cehii de la Skoda şi spaniolii de la Patentes Talgo au fost admise parţial de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor care a admis în parte contestaţiile formulate de producătorii europeni de material rulant Skoda şi Patentes Talgo la licitaţia organizată de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) estimată până la 4,56 miliarde de lei, scrie Econimica.
Ardealul este mai „bogat“ decât Moldova şi Muntenia pentru că oamenii sunt altfel? Studiul care răspunde acestei dileme naţionale. Profilul psihologic al românilor poate fi descris, pe scurt, astfel: nivel crescut de neîncredere în oamenii din afara grupului (familie şi cunoştinţe), cinism şi scepticism – dacă vorbim despre trăsături care trebuie îmbunătăţite –, respectiv potenţial intelectual şi creativ foarte bun, competitivitate crescută, interes mare pentru muncă şi familie – dacă vorbim despre „plusuri”. Indiferent că vorbim despre românii din Transilvania, Moldova sau Ţara Românească, acest profil rămâne, în mare măsură, neschimbat, susţine Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”, potrivit Adevarul.
