GRAFIC DESI 2019: România - penultima în UE la digitalizare. Utilizarea serviciilor de Internet - cea mai redusă din UE. Doar 8% din IMM vând online. O cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul, mulți stau însă pe rețele sociale. România ocupă penultimul loc în UE la digitalizare, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), calculat de Comisia Europeană, ultimul loc fiind ocupat de Bulgaria. România este ultima în UE la utilizarea Internetului, dar și la servicii publice digitale. Totodată, raportul DESI 2019 arată că România a făcut progrese lente în domeniul digital, potrivit Profit.ro.

Business reportFoto: Colaj foto

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor. Creditele au fost luate de unii, din banii depuşi de alţii, care, nu că înregistrează vreun beneficiu, dar ar dori măcar să-şi păstreze puterea de cumpărare a banilor depuşi. Din păcate, toată atenţia se concentrează asupra masei celor inevitabil mai puţini, deorece mai mulţi trebuie să pună bani în depozite pentru ca doar unii să-i acceseze prin credite. În acest timp, inclusiv sub presiunea publică a uşurării poverii creditelor luate pentru case sau bunuri de consum, se ajunge, în termeni reali, la o subvenţionare a achiziţiilor pe credit din economiile altora, dezvăluie cursdeguvernare.ro.

Proprietăţile de lux se vând cu 4.000 - 7.000 euro/mp, mai scump decât înaintea crizei financiare. Care sunt cele mai căutate zone. În 2019, locuinţele de lux au atins apogeul din punct de vedere al preţurilor cerute pe metrul pătrat. Iar potrivit studiilor realizate de experţii Imoteca, preţul mediu pentru proprietăţile fine living a ajuns la 4.170 de euro/mp. 35% dintre proprietăţile fine living au preţuri pe metrul pătrat între 4.000 şi 4.400 euro, iar 11,5% costă între 5.300 euro/mp şi 5.609 euro/mp. Cele mai mici preţuri pentru astfel de locuinţe nu scad sub 3.000 de euro. 24% costă între 3.000-3.500 euro/mp. Mai puţin de o treime (29%) au valori între 3.700 euro şi 4.000 euro/mp, potrivit Adevărul.

IT-iştii CNAS, "motivaţi" să repare sistemele informatice din sănătate cu venituri medii de 6.400 de lei. Şoferii câştigă 3.000 de lei "în mână". IT-iştii angajaţi la CNAS, oamenii responsabili de buna funcţionare a platformei informatice din sănătate, un mastodont care a costat peste 170 de milioane de euro, sunt plătiţi cu venituri de la 3.700 de lei net, la 9.300 de lei "în mână" lunar. Răzvan Vulcănescu, preşedintele CNAS, spunea recent că vrea să angajeze şase IT-işti la CNAS, pe salarii de 5.000 de euro lunar, ca să dezvolte platforma informatică din sănătate. Aceasta e platforma ale cărei componente – SIUI, reţeta electronică, cardul de sănătate, dosarul electronic de sănătate – funcţionează precar încă de când a fost lansată, potrivit Economica.net.

Schimbări majore la Dacia: Lodgy primeşte o nouă versiune a motorului 1,3 litri TCe! Logan nu mai e disponibil pe unele pieţe. La Dacia are loc un amplu proces de schimbare a propulsoarelor pentru alinierea la noile standarde de poluare și măsurare a emisiilor, iar acest lucru se întâmplă într-un ritm mult mai alert faţă de previziunile iniţiale. Deşi ne aşteptam să aflăm că în gama Lodgy să fie disponibil noul propulsor în trei cilindri TCe 100 aflat deja în producţie la Mioveni pentru înlocuirea motorului SCe 100, lucrurile stau altfel: Dacia Lodgy primeşte o versiune a propulsorului de 1,3 litri folosită deja pentru foarte multe maşini din cadrul alianţei, scrie auto-bild.ro.

Bursa se reaprinde. Maximele anului sunt atacate pe volume. Indicii principali de la BVB au câștigat aproape 0,6% într-o ședință care a avut în BRD și Electrica protagoniste inedite. „Piața este pozitivă”, spune un broker care se referă atât la tendința de creștere, cât și la valorile ridicate de tranzacționare. Încă din luna mai investitori activi la Bursa de Valiori București au escaladat cotațiile către noi maxime ale acestui an, anulând integral întreaga distanță a picajului de la cumpăna dintre ani, antrenat de așa-numita „taxă pe lăcomie”, potrivit Profit.ro.

Tren Otopeni Euro 2020: gălăţenii care vor face calea ferată peste DN1 au modernizat mai multe gări şi poduri, dar au renunţat la o autostradă. Ministerul Transporturilor continuă cursa contra – cronometru pentru realizarea legăturii feroviare Gara de Nord – Aeroportul Otopeni până în vara anului viitor, când mulţi suporteri străini sunt aşteptaţi să vină în Bucureşti pentru Euro 2020. Firma Arcada Company, care şi-a asumat finalizarea liniei de cale ferată peste DN1 către Aeroportul Otopeni până la campionatul Euro 2020, are la activ mai multe lucrări pentru CFR SA, dar şi un eşec cu Compania de Autostrăzi. Mai exact, constructorul gălăţean a renunţat la contractul pentru un lot din Autostrada Transilvania, potrivit Economica.net.