România, lider în UE la creșterea costurilor cu forța de muncă. Costul total al forței de muncă în România a înregistrat cea mare creștere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primul trimestru din 2019 comparativ cu perioada similară din 2018, conform datelor publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Costul orar al forței de muncă a crescut în primele trei luni din acest an cu 2,6% în Uniunea Europeană și cu 2,4% în zona euro, comparativ cu perioada similară din 2018. În trimestrul patru din 2018 a fost înregistrat un avans de 2,8% în UE și de 2,3% în zona euro, arată Agerpres.
Progrese autostrăzi în luna mai: Umbrărescu a rupt norma pe prima bucată de autostradă din Moldova. Firmele de construcţii ale lui Umbărescu au executat în mai puţin de trei luni un sfert din lucrările la Centura Bacău, potrivit datelor actualizate de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În ultima lună de primăvară, Spedition UMB a raportat un stadiu al lucrărilor de 25% pe şantierul Centurii Bacău, deschis pe 8 martie. Deşi termenul contractual de finalizare a lucrărilor la Centura Bacău expiră în primul trimestru din 2022, Umbrărescu vrea să termine anul acesta bucata la profil de autostradă, de 16 kilometri. În total, Centura Bacău va avea 31 de kilometri, potrivit Economica.
Cum vrea Ungaria să devină un centru energetic, și să o ia înaintea României. Pentru Budapesta, aprovizionarea cu gaze naturale ține de siguranța națională și ca atare e bine planificată pe termen scurt și lung. Spre deosebire de România, care a fost convinsă cu greu să construiască gazoducte revers cu vecinii, Ungaria folosește această cerință a UE ca pe o trambulină. Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó tocmai a semnat semnat la Budapesta cu ministrul sârb al Mineritului şi Energiei, Aleksandar Antić, un acord interguvernamental cu privire la construcţia şi folosirea unei conducte de gaze naturale, care ar urma să traverseze graniţa dintre cele două state, potrivit Radio Europa Libera.
Produse tradiționale în România. Cum se obține atestatul. În România, toate produsele tradiţionale sunt înscrise în aşa-numitul Registru Naţional al Produselor Tradiţionale. În acest moment avem nu mai puţin de 700 de astfel de produse atestate, pe întreg cuprinsul ţării, de la mezeluri până la brânză, dulceţuri şi băuturi. Pentru a primi atestatul, producătorii trebuie să respecte câteva reguli stricte. În plus, trebuie să aibă şi un buletin de analiză al produsului pe care doritorii îl pot obţine de la orice laborator acreditat. Doar aşa pot dovedi că produsul pe care îl fac este conform şi respectă toate cerinţele, potrivit Digi24.
Abia la anul românii ar putea să-şi facă analizele decontate la orice laborator din ţară. CNAS ratează şi al patrulea termen asumat. Încă din 2018 CNAS şi-a asumat că oamenii care sunt asiguraţi la Sănătate vor putea să-şi facă analizele de sânge la orice laborator din ţară, aflat în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), şi că îşi vor putea lua medicamentele gratuite sau compensate de la orice farmacie din ţară, dacă are contract cu CAS. În doi ani CNAS şi-a asumat patru termene la care aceste schimbări vor intra în vigoare, cel mai recent fiind 1 iulie. Pe toate le-a ratat. Acum spune că până la finalul acestui an nu se schimbă nimic pentru pacienţi. În prezent, asiguraţii la Sănătate îşi pot face analizele medicale de laborator, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, doar la furnizorii aflaţi în contract cu Casa de Asigurări a medicului prescriptor, potrivit Economica.
Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate. “Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini, iar multe dintre prevederi, susțin funcționarii publici și specialiști în drept, sunt neconstituționale, slăbesc eficiența administrării, îi face pe funcționarii publici dependenți de politic, iar unele dintre articole sunt concepute doar pentru a le da mai multă putere baronilor locali (primari și președinți de consilii județene) și pentru a-i apăra de răspundere pentru activitatea lor, scrie Curs de guvernare.
UE majorează sprijinul acordat sectorului apicol. Câţi bani în plus vor primi apicultorii. Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a declarat: „Apicultura este o parte importantă a sectorului agroalimentar al UE, contribuind la menţinerea locurilor de muncă în zonele rurale. Drept urmare, trebuie să fie binevenit faptul că Politica Agricolă Comună, care lucrează în sinergie cu alte fonduri importante europene şi naţionale, oferă acum instrumente mai puternice pentru a sprijini sectorul”. Sprijinul acordat de UE, dublat de contribuţiile statelor membre, se va aplica programelor naţionale de apicultură începând de la 1 august 2019 şi care se vor derula până la 31 iulie 2022, potrivit Adevarul.
