Jacob Nielsen, expertul mondial no. 1 in uzabilitate scria intr-un articol in Aprilie 2003, ca publicitatea pe internet „nu functioneaza”. Afirmatia sa avea la baza un fenomen descoperit inca din 1997 de catre specialistii de uzabilitate si care a fost numit „banner blindness” – adica capacitatea utilizatorilor unui site de a evita complet bannerele atunci cand viziteaza si citesc informatiile de pe respectivul site.
Cu toate acestea la fiecare 1000 afisari de banner pe un site, apar si un numar intre 3 si 10 clicuri. Deci ceva tot „functioneaza”.
In 2007, Nielsen a reiterat un test de uzabilitate cu scopul de a analiza comportamentul utilizatorilor la interactiunea cu un site si cu publicitatea instalata pe acesta.
Concluziile nu au relevat aproape nici o noutate. Utilizatorii continua sa evita cu privirea bannerele de pe site-uri.
Studiile de oculometrie (eye tracking studies) efectuate pe trei nivele de implicare a utilizatorului cu site-ul studiat au aratat ca in aproape toate cazurile, utilizatorii nu s-au uitat la bannere.
In graficul de mai jos, zonele rosii reprezinta locurile unde utilizatorii sau uitat cel mai frecvent pe site, iar cele gri, locurile in care nu au privit niciodata. Tranzitia de la rosu la gri se face prin galben – privire medie a ariilor site-ului, albastru – privire sporadica a ariilor respective.
Pentru a putea identifica mai usor unde sunt pozitionate bannerele pe site, acestea au fost incadrate in chenare verzi la sfarsitul testului.
In toate cele trei situatii studiate (scanare rapida, citire partiala si citire atenta a unei pagini web) rezultatele au aratat acelasi lucru. Utlizatorii reusesc aproape in toate cazurile sa evite bannerele cu privirea.
Singurele exceptii de la „banner blindness” sunt informatiile din paginile de rezultate ale motoarelor de cautare (SERP) si mica publicitate.
Cu toate astea sunt un marketer internet. Imi castig paine de zi cu zi convingand oamenii ca internetul este un mediu viabil, masurabil si eficient si ca orice campanie de publicitate trebuie sa aiba si o componenta online.
Citeste integral si comenteaza pe webservator.ro
