De ce mor start-up-urile începute cu fonduri europene. Cazul programului defect “Romania Start Up Plus”. Povestea unui beneficiar. 40.000 de euro promiși de autorități pentru fiecare firmă înființată în programul finanțat din fonduri europene Romania Start Up Plus, dar din cauza unei inadvertențe tehnice ajung doar 30.000 de euro, iar beneficiarii trebuie să vină de-acasă cu 10.000 de euro. Povestește totul pentru ECONOMICA.NET un beneficiar care a dorit să-și păstreze anonimatul, în ideea că semnalarea erorii tehnice va deschide ochii autorităților. Pe scurt, beneficiarul pățit spune că o firmă înființată prin programul numit obligat să prevadă și să contabilizeze contracte din viitor și să vină cu bani de acasă dacă vrea să respecte Ghidul solicitantului. Sau, mai nou, să se ia după ce spun funcționarii Ministerului Fondurilor Europene că ar trebui să faci. Iar opiniile lor nu sunt compatibile mereu cu Ghidul. Rezultatul e că două din trei startupuri mor în primul an de la înființare.

Business reportFoto: Colaj foto

Primăria Cluj-Napoca a lansat o licitație de până la 300 milioane euro pentru lucrări de construcții. Primăria Cluj-Napoca a lansat o licitație de până la 1,436 miliarde lei pentru concesionarea lucrărilor pentru realizarea și exploatarea unor imobile. Licitația vizează ”concesionarea lucrărilor pentru realizarea și exploatarea unor imobile cu funcțiuni complexe pe terenul aflat în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca, bdul 21 Decembrie 1989 nr. 106”. Ofertanții pot opta fie pentru o investiție cu destinația hotel de minimum 200 camere, clasificare turistică 4 stele, fie pot opta pentru clădire de birouri și servicii conexe, minimum clasa A, cu respectarea cerințelor din caietul de sarcini. Valoarea contractului este estimată între 350 milioane lei și 1,426 miliarde lei. Durata contractului este estimată la 480 luni (40 de ani), conform Profit.ro.

Interviu cu viceprimarul din Haga: Trebuie să le dai oamenilor alternative ca să renunțe la mașini! Deși pare greu de crezut, orașele din Olanda arătau în trecut precum Bucureștiul. Mașinile erau peste tot, în scuaruri, parcate jumătate pe trotuare, circulau pe străzile din centru, care astăzi sunt pietonale și deschise doar bicicliștilor. Cum s-a ajuns la ceea ce este acum Olanda? Oamenii au decis împreună cu autoritățile cum vor să arate orașul sau cartierul lor. Dacă interzici mașinile, oamenii vor merge pe jos sau cu bicicleta. În timp, oamenii au renunțat la mașini și au început sa folosească mijloace alternative de transport. Pe o stradă intens circulată s-a renunțat la mașini pentru a reveni pietonilor și bicicliștilor, notează Wall-Street.ro.

Engie vine cu ofertă concurențială de gaz pentru populație, care nu va mai plăti prețurile fixate de stat, din vară. Prețul este cu 20% mai mare. Engie, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze pentru populație, a început să trimită clienților oferte de furnizare de gaze în regim concurențial, în condițiile în care furnizarea în regim reglementat, la prețuri stabilite de stat, va înceta de la 1 iulie. Prețurile, doar pentru "marfa-gaz", sunt cu peste 20% mai mari decât cele reglementate acum. Engie avertizează clienții casnici că, de la 1 iulie, furnizarea în regim reglementat va înceta și le oferă posibilitatea de a încheia, în condiții de piață liberă, un nou contract de furnizare, pe un an, în care prețul oferit acum va rămâne fix în această perioadă. Clienții casnici trebuie să știe că, de la 1 iulie, pot alege orice furnizor de gaze, pentru că, potrivit legii, piața va fi liberalizată, arată Economica.net.

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat. Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite bugetare de la aderarea la UE încoace. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, precum estimărilor și ajustărilor bugetare la zi, doar în 2014 și 2015 execuțiile finanțelor publice au contribuit la o anumită temperare a dezechilibrelor externe, exprimate de rezultatul contului curent, și el cronic deficitar. De reținut, valorile din 2007 și 2008 au fost posibile doar prin intrările masive de capital străin pentru expansiunea în noul spațiu al pieței unice. Astfel, deficitul extern al sectorului privat pe partea de achiziții din import, multe pentru consumul stimulat de scăderea cursului euro/leu dar și o bună parte pe segmentul bunurilor de capital, a fost finanţat în mod autonom, potrivit Curs de Guvernare.

Sosirile turiștilor străini din țări UE au crescut anul trecut. Numărul de sosiri al vizitatorilor străini înregistrați la punctele de control de la frontierele României a fost în anul 2019 de peste 12,815 milioane, în creștere cu 9,3% față de cel înregistrat în 2018, din care 6,254 milioane (48,8% din total) sosiri ale vizitatorilor străini din țările Uniunii Europene (plus 8,4%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Vizitatorii străini au provenit în majoritate din țări situate în Europa (92,7%), ponderea cea mai mare aparținând vizitatorilor din Republica Moldova. De altfel, primele 6 locuri, după ponderea în numărul total de sosiri, aparțin unor țări situate în Europa: Republica Moldova (19,7%), Bulgaria (14,5%), Ucraina (13,7%), Ungaria (11,9%), Serbia (4,5%) și Germania (4,1%), informează Profit.ro.

Dispariția banilor lichizi îi face pe oameni să cheltuiască mai mult decât au. Cum limitează Finlanda îndatorarea populației. Banca centrală a Finlandei lucrează la o strategie de alfabetism financiar pentru populaţie, pentru a-i ajuta pe finlandezi să se împrumute mai puţin. În ultimele două decenii gradul de îndatorare al gospodăriilor din Finlanda s-a dublat, pe fondul reducerii dobânzilor şi a eliminării treptate a plăţilor cu numerar. Finlandezii sunt renumiţi pentru cunoştinţele lor în domeniul IT ,însă disponibilitatea lor de a adopta plăţile digitale a coincis cu o relaxare a disciplinei când vine vorba de obiceiurile de cheltuieli. În prezent, un nivel record de 7% din cei 5,5 milioane de cetăţeni finlandezi nu îşi pot plăti facturile, în creştere cu o treime în ultimul deceniu. În ultimii ani autorităţile au tras un semnal de alarmă în special cu privire la creşterea creditelor de consum, scrie inCont.ro.