Camera de Comerţ explică situaţia terenului de la Romexpo, unde a intrat într-o asociere cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect gigant de 3 mld. euro ● ASF: Organigrama corupţiei ● Tinerii – marile victime ale riscului de sărăcie: o evoluție pe grupele de vârstă ● Noi condiții la cumpărarea terenurilor agricole: Nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanțial ● Companiile româneşti funcţionează la turaţii scăzute, dar nu se închid ● IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni ● Cât va mai fi obligatorie purtarea măștii? Răspunsul lui Nelu Tătaru ● Foodpanda preia resturantele care se aflau în portofoliul Uber Eats.
Camera de Comerţ explică situaţia terenului de la Romexpo, unde a intrat într-o asociere cu Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect gigant de 3 mld. euro. Camera de Comerţ şi Industrie a României clarifică situaţia rezultată în urma şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani. Potrivit unui anunţ al Camerei de Comerţ, acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate. CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo, scrie ZF.ro.
Tinerii – marile victime ale riscului de sărăcie: o evoluție pe grupele de vârstă. Istoria, la un pas de a se repeta după zece ani. Riscul de sărăcie consemnat în România pentru totatul populației a fost mai ridicat în anul 2019 decât în anul 2008, potrivit datelor publicate de Eurostat. Aproape un român din patru (23,8%) a avut un nivel al venitului disponibil echivalent mai mic decât 60% din valoarea mediană la nivel național. De reținut, acest indicator critic pentru nivelul de trai a avut valori mai scăzute în perioada de criză 2009 – 2013 decât după revenirea rezultatelor economice la nivelul din 2008 și s-a stabilizat în ultimii trei ani la un nivel similar cu cel de dinaintea crizei precedente. S-au produs, însă, modificări semnificative pe grupe de vârstă, notează cursdeguvernare.ro.
Noi condiții la cumpărarea terenurilor agricole: Nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanțial. Ordine nouă de preempțiune la cumpărare. Parlamentul a aprobat modificarea Legii cumpărării terenurilor agricole, stabilind o nouă ordine de preempțiune și noi condiții de achiziționare a proprietăților în cazul tuturor cumpărătorilor. Noile reguli, pregătite să intre în vigoare chiar din acest an, introduc interdicția înstrăinării acestor terenuri timp de 8 ani, cu excepția unei reguli care permite vânzarea în interiorul acestui termen, dar cu impunerea unui impozit de 80% calculat la suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare. Proiectul de lege a fost inițiat la începutul anului 2018 de PSD, având în vedere că Ministerul Agriculturii își propusese să schimbe regulile privind cumpărarea terenurilor agricole, urmând, printre altele, să condițoneze vânzarea doar către cei care se ocupă de agricultură, în special către tinerii fermieri, și să interzică revânzarea pentru o anumită perioadă, după cum a relatat Profit.ro. PNL a arătat că va ataca la CCR proiectul de lege, demers susținut și de deputații USR, care au susținut că proiectul restrângre dreptul la proprietate, încălcând o serie de prevederi constituționale și regulamente europene, și conduce la prelungirea procedurilor de vânzare, care vor dura circa 4 luni și vor necesita 20-30 documente, scrie profit.ro.
Companiile româneşti funcţionează la turaţii scăzute, dar nu se închid. IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni. Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvenţă sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu KeysFin, Quarterly Macro Update. Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut şi el cu 33%, la 3.323 de companii. Radierile şi dizolvările s-au redus şi ele cu 35% în primele luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020. Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerţ (973 de companii, respectiv 29% din total), activităţi profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) şi industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total), scrie adevarul.ro.
ASF: Organigrama corupţiei. Unul din motivele ascunse ale unificării celor trei supraveghetori ai pieţelor financiare nebancare, în afara celor legate de coordonarea reglementării şi supravegherii acestora, l-a constituit nevoia de a elimina cazurile de corupţie şi de angajare a multor rude şi prieteni ai politicienilor români. Astfel, în Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private (CSPP), conducerea acesteia era asigurată de doi sindicalişti care au ocupat funcţii în Ministerul Muncii sau Casa de Pensii (Marian Sârbu, Ion Giurescu) membri PSD şi care au legătură cu pensiile private doar etimologic, întrucât sistemul de pensii private este o formă de acumulare, de investire, de plasamente pentru un randament mai mare. Alături de ei, director general era Cristian Roşu, văr primar şi coleg de şcoală cu Liviu Dragnea. Nu a fost de mirare că cel mai devastator control al Curţii de Conturi a găsit cele mai multe nereguli la CSPP, urmate de procese costisitoare plătite de noul ASF, scrie Bursa.ro.
Cât va mai fi obligatorie purtarea măștii? Răspunsul lui Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spune că purtarea măștii de protecție va rămâne obligatorie cât timp se vor mai înregistra noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, în condițiile în care cea mai importantă cale de trasmisie este prin aer. El spune că speră că va fi vorba de o lună sau două. „Atâta timp cât vom mai vedea că mai avem număr de cazuri noi, vom purta mască, ca minim gest de protecție. Rămânem la o cale de transmitere cea mai importantă: aerogenă”, a spus Nelu Tătaru într-un interviu la Digi24. Întrebat dacă ar putea fi vorba de o perioadă de un an, doi, ministrul a răspuns: „Sper să fie mai puțin de un an, doi. Sper să fie o lună, două de purtat masca, de purtat în spațiile închise, mijloace de transport, la serviciu. Gândiți-vă că acum 3-4 ani, când mulți mergeam în orașe europene, ne întrebam de ce asiaticii purtau măști. A rămas un obicei pentru poluare”, arată wall-street.ro.
Foodpanda preia resturantele care se aflau în portofoliul Uber Eats. Platforma de comenzi pentru mâncare foodpanda a preluat în proporţie de 90% restaurantele listate de Uber Eats din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. Totodată, foodpanda a recrutat poziții importante din cadrul echipei operaționale Uber Eats, platforma fiind în discuții în prezent și cu alți angajați cu un potențial mare de alăturare în perioada următoare. ”Odată cu retragerea Uber Eats de pe piaţa românească, restaurantele trebuie să îşi continue activitatea în zona de livrare, iar clienţii care au apreciat restaurantele din oferta Uber Eats pot continua să comande preparatele preferate. În prezent, peste 90% din restaurantele listate pe Uber Eats din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi se află în oferta foodpanda, iar echipa noastră lucrează la înscrierea tuturor restaurantelor care nu sunt deja pe platforma noastră”, a declarat directorul general al foodpanda România, Andreea Petrişor, scrie Libertatea.ro.
